09 de mei 2026
Bon che l é Rencureme
Sozi e autorità à rengrazià la presidenta Annalisa Zorzi, l vizepresident Roberto Nizzi e chi che da passa 15 egn portà inant la gran atività per tor dant Alzheimer e demenza a na vida desferenta.
Del 2010, canche la sociazion Rencureme de Fascia e Fiem é nasciuda per scomenzadiva de dotrei persones de Moena che aea te cèsa persones con smendrament cognitif, chi leé a Alzheimer e demenza l era jà problemes cognosciui, ma la jent no pissèa che i aessa podù doventèr tant grieves e che aer zachei che deide a ge fèr front a chesta situazions fossa stat coscì prezious.
La radunanza de la sociazion Rencureme, chiamèda ite te sala Rovisi a Moena en mèrtesc ai 28 de oril da la presidenta ...
Del 2010, canche la sociazion Rencureme de Fascia e Fiem é nasciuda per scomenzadiva de dotrei persones de Moena che aea te cèsa persones con smendrament cognitif, chi leé a Alzheimer e demenza l era jà problemes cognosciui, ma la jent no pissèa che i aessa podù doventèr tant grieves e che aer zachei che deide a ge fèr front a chesta situazions fossa stat coscì prezious.
La radunanza de la sociazion Rencureme, chiamèda ite te sala Rovisi a Moena en mèrtesc ai 28 de oril da la presidenta ...
09 de mei 2026
Pruma cèsa: l Comun met a la leta doi terens da frabica
L Consei à aproà l bilanz de ejercizie 2025. I assessores à metù dant intervenc e investimenc.
L rendicont de gestion del 2025 de l’Aministrazion de Moena se à tout gran pèrt de la sentèda de Consei chiamèda ite en jebia ai 30 de oril con duc i assessores che à portà dant tel detai operes e finanziamenc de sie assessorat. »La gestion 2025 se à moet te n cader economich amò complicà per chel che varda i cosć di servijes – à dit dantfora l assessor enciarà al bilanz Alessandro Degiampietro – ma Moena à responet con na resilienza straordenara.
Del 2025 l Comun à spenù 13.602.713 euro. ...
L rendicont de gestion del 2025 de l’Aministrazion de Moena se à tout gran pèrt de la sentèda de Consei chiamèda ite en jebia ai 30 de oril con duc i assessores che à portà dant tel detai operes e finanziamenc de sie assessorat. »La gestion 2025 se à moet te n cader economich amò complicà per chel che varda i cosć di servijes – à dit dantfora l assessor enciarà al bilanz Alessandro Degiampietro – ma Moena à responet con na resilienza straordenara.
Del 2025 l Comun à spenù 13.602.713 euro. ...
09 de mei 2026
Rebaltoi su ra jaza
In Anpezo e fora, se vede tropa noes, dapò dei radeghe de ra stajon pasada. Ades ‘l é da vede ce che suzede a ra Nazionale taliana. Ra noes da ra federazion Fisg, co ra politica par i cuatro ane olimpiche che vien
Su ra jaza se slezia e se pó anche fei un rebalton. L é chel che ‘l é drio a suzede par el curling talian, co ra scuadres de ra femenes, de i ome, e fosc anche par chera mescedada, fata de una femena e un on. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Su ra jaza se slezia e se pó anche fei un rebalton. L é chel che ‘l é drio a suzede par el curling talian, co ra scuadres de ra femenes, de i ome, e fosc anche par chera mescedada, fata de una femena e un on. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
09 de mei 2026
Cianacei à aproà deroghes per My Cosher Hotel e la Ciampac
L conseier Roberto Guglielmi à let ju la letra con sia intenzion de desmeter sie mandat a la fin del Consei dai 29 de oril, te chel che l é stat aproà bilanz, variazions e la deroghes per la stazion a val de Ciampac e per l My Kosher Hotel. Sun desch ence la costion de la prouma cèsa.
Al orden del dì del Consei, desche te duc i Comuns te chest temp del an, l era l'aproazion del rendicont del ejercizie finanzièl 2025 e la variazions del DUP e del bilanz de previjion per i egn che vegn. L ombolt Giovanni Bernard à metù dant avisa duta la oujes de entrèda e de speisa e l à rejonà de lurieres envié via e en program.
L rendicont se sera con n arvanz de aministrazion de 3 milions e 300.000 euro, de chisc 2.800.000 desponiboi e no vincolé o destiné.
L vizeombolt Dimitri Demarchi à ...
Al orden del dì del Consei, desche te duc i Comuns te chest temp del an, l era l'aproazion del rendicont del ejercizie finanzièl 2025 e la variazions del DUP e del bilanz de previjion per i egn che vegn. L ombolt Giovanni Bernard à metù dant avisa duta la oujes de entrèda e de speisa e l à rejonà de lurieres envié via e en program.
L rendicont se sera con n arvanz de aministrazion de 3 milions e 300.000 euro, de chisc 2.800.000 desponiboi e no vincolé o destiné.
L vizeombolt Dimitri Demarchi à ...
09 de mei 2026
Furné sun Mastlé: la lizënza féjen da moinla online
L Cunsëi de Chemun de S. Cristina à abù senteda n merdi dl'ena passeda: n à rujenà de bilanz, de n sistem nuef per i auti y mesuns che furnea sun Mastlé, dl raion de espanscion Pradel y dl troi da jì a pe ora Scimenon
La senteda à scumencià cun l’apruvazion dl cont de fin per l ann finanzier 2025, cont che n se à stentà a fé davia che l ti mancia al Chemun de S. Cristina cunlauradëures tla cuntabltà. L cont ie unì dat pro cun 12 cunselieres a una y una na cunseliera de contra.
L Cunsëi de Chemun à nce dat pro na variazion al bilanz 2026-2028, danter auter àn metù da na pert na soma per na valutazion de tant che custëssa la despuscion de na spersa ora Mulin da Coi, ulache n ulëssa tl daunì ...
La senteda à scumencià cun l’apruvazion dl cont de fin per l ann finanzier 2025, cont che n se à stentà a fé davia che l ti mancia al Chemun de S. Cristina cunlauradëures tla cuntabltà. L cont ie unì dat pro cun 12 cunselieres a una y una na cunseliera de contra.
L Cunsëi de Chemun à nce dat pro na variazion al bilanz 2026-2028, danter auter àn metù da na pert na soma per na valutazion de tant che custëssa la despuscion de na spersa ora Mulin da Coi, ulache n ulëssa tl daunì ...
09 de mei 2026
La Scora de Musiga destöda 50 ciandëres
Al é passé mez secul da canche al é gnü metü sö tla Val Badia i cursc de musiga – sciöche al gnô dit. N iubilé che an festejará ai 16 de ma a La Ila
Ai 23 de jená dl 1976 êra finalmënter tan inant che al podô gní tigní les prömes leziuns dla scora de musiga a San Linert de Badia. Cun trëi maestri – Iarone Chizzali, Ulrich Willeit y Lois Willeit – 71 scolars, 30 ores finanziades dal "Südtiroler Kulturinstitut" y n curs paralel de chitara cun l’insegnant Bruno Pescoller finanzié, dala Uniun di Ladins, metô man chësta aventöra. N gran mirit sce chësc é gnü adaldé ti vá al dr. Lois Ellecosta de Colac, che é sté bun impröma da baié sö i ...
Ai 23 de jená dl 1976 êra finalmënter tan inant che al podô gní tigní les prömes leziuns dla scora de musiga a San Linert de Badia. Cun trëi maestri – Iarone Chizzali, Ulrich Willeit y Lois Willeit – 71 scolars, 30 ores finanziades dal "Südtiroler Kulturinstitut" y n curs paralel de chitara cun l’insegnant Bruno Pescoller finanzié, dala Uniun di Ladins, metô man chësta aventöra. N gran mirit sce chësc é gnü adaldé ti vá al dr. Lois Ellecosta de Colac, che é sté bun impröma da baié sö i ...
08 de mei 2026
I Studafech da Vich ghesć del Consei
L Comun de Sèn Jan à tacà a envièr la sociazions a la sentèdes. Aproà l rendicont del ejercizie finanzièl 2025 e l bilanz di Pompieres che é stac rengrazié.
L é stat n Consei de Comun col publich chel de en mercol ai 29 de oril a Sèn Jan che, se cogn dir, no sozede de spes. Te sala l era n bel grop de Studafech da Vich envié da l’Aministrazion a scutèr su la sentèda. »Scomenzon a enviar le sociazion de Comun per far veder che che fajon – à dit dantfora l president del Consei Cesare Bernard – per smaorar la coscienza zivica. Ne sà bel tacar ite con i Studafech da Vich, aon coscita ence l met de ge dir develpai per chel che i fasc.
L ombolt Florian à ...
L é stat n Consei de Comun col publich chel de en mercol ai 29 de oril a Sèn Jan che, se cogn dir, no sozede de spes. Te sala l era n bel grop de Studafech da Vich envié da l’Aministrazion a scutèr su la sentèda. »Scomenzon a enviar le sociazion de Comun per far veder che che fajon – à dit dantfora l president del Consei Cesare Bernard – per smaorar la coscienza zivica. Ne sà bel tacar ite con i Studafech da Vich, aon coscita ence l met de ge dir develpai per chel che i fasc.
L ombolt Florian à ...
08 de mei 2026
Cianacei à festejà sie patron Sèn Florian
Don Mario e don Massimo à ofizià messa grana a l'averta apede gejia. L capofrazion Rinaldo Debertol à recordà i sentadins che ne à lascià e cater neves studafech à fat jurament.
L é stat festejà e onorà ta Cianacei en domenia passèda Sèn Florian, patron de paisc e di studafech. Dant de la messa, ofizièda da don Mario e don Massimo, l capofrazion Rinaldo Debertol à recordà la persones che à vivù te paisc e les ne à lascià.
La dì dant, te Comun de Cianacei, l comitat de la Frazion à endrezà na scontrèda coi capifech per meter en consaputa de la neva lege vegnuda fora del 2017 che revèrda i dominies coletives e che didassa la Frazion a lurèr a na moda più asvelta, zenza ...
L é stat festejà e onorà ta Cianacei en domenia passèda Sèn Florian, patron de paisc e di studafech. Dant de la messa, ofizièda da don Mario e don Massimo, l capofrazion Rinaldo Debertol à recordà la persones che à vivù te paisc e les ne à lascià.
La dì dant, te Comun de Cianacei, l comitat de la Frazion à endrezà na scontrèda coi capifech per meter en consaputa de la neva lege vegnuda fora del 2017 che revèrda i dominies coletives e che didassa la Frazion a lurèr a na moda più asvelta, zenza ...
08 de mei 2026
Sa Puzé un di plu biei armënc de nosc raion
N dumënia ai 26 de auril iel a Olaneres stat na mostra de bestiam. I paures de Gherdëina à fat pea cun sies vaces y à venciù set pesć
Ntëur a n novanta armënc dl raion dla Val d’Isarch, de Ciastel y da Sterzing nchin al Prëner ie unic cris ora per la mostra de bestiam a Olaneres, n dumënia ai 26 de auril. Danter chisc nen fòvel nce sies de Gherdëina: trëi armënc da taces de Herbert Insam de Parulëta (S. Cristina), n armënt da taces de Gabriel Moroder da Resciesa (Urtijëi), n armënt da taces de Martin Senoner da Puzé (S. Cristina) y n armënt dla raza Sprinzen de Elmar Rabanser da Tiscion (Urtijëi). La manifestazion vën ...
Ntëur a n novanta armënc dl raion dla Val d’Isarch, de Ciastel y da Sterzing nchin al Prëner ie unic cris ora per la mostra de bestiam a Olaneres, n dumënia ai 26 de auril. Danter chisc nen fòvel nce sies de Gherdëina: trëi armënc da taces de Herbert Insam de Parulëta (S. Cristina), n armënt da taces de Gabriel Moroder da Resciesa (Urtijëi), n armënt da taces de Martin Senoner da Puzé (S. Cristina) y n armënt dla raza Sprinzen de Elmar Rabanser da Tiscion (Urtijëi). La manifestazion vën ...
08 de mei 2026
Gran paruda cun de bela trohtes
Cun i prims dis de bon ciaut scumëncel inò la sajon dla trohtes. Nstadì à la lia Guanc dala Gherdëina de Urtijëi tenì si senteda generela. Chësc instà meteràn dant l auter a jì de plu manifestazions deberieda cun la Lia de Turism
Coche pra uni senteda generela iel nce n chësta dla lia Guant dala Gherdëina stata na ucajion per cialé de reviers al ann passà lecurdan mo n iede duta la manifestazions ulache n ova fat pea; la presidënta Patrizia Crepaz à nce purtà dant cie che n ulerà fé chësc instà. L ann passà àn, nscila la sëurastanta, pudù cumpedé pra uni manifestazion danter 35 y 45 cumëmbri cun la troht, na bela cumpëida che crësc da ann a ann.
SPM
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n ...
Coche pra uni senteda generela iel nce n chësta dla lia Guant dala Gherdëina stata na ucajion per cialé de reviers al ann passà lecurdan mo n iede duta la manifestazions ulache n ova fat pea; la presidënta Patrizia Crepaz à nce purtà dant cie che n ulerà fé chësc instà. L ann passà àn, nscila la sëurastanta, pudù cumpedé pra uni manifestazion danter 35 y 45 cumëmbri cun la troht, na bela cumpëida che crësc da ann a ann.
SPM
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n ...
08 de mei 2026
N mëns bel y ciaut
Tëmp y temperatures ntan l mëns de auril te Sëlva a 1.595 metri
Tl mëns de auril ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 6,98°C degreies de mesaria, tl 2025 fòvel na mesaria de 5,78° degreies. Chësc ie bën 1,20 °C de sëura ala temperatura dl mëns de auril dl ann passà – ma for mo passa 2,95 °C sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 1. dl mëns cun na mesaria de -0,17 °C y na minima for n chël di de -7,50°.
Coche ie stat l tëmp de auril pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 8 de mei.
Tl mëns de auril ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 6,98°C degreies de mesaria, tl 2025 fòvel na mesaria de 5,78° degreies. Chësc ie bën 1,20 °C de sëura ala temperatura dl mëns de auril dl ann passà – ma for mo passa 2,95 °C sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 1. dl mëns cun na mesaria de -0,17 °C y na minima for n chël di de -7,50°.
Coche ie stat l tëmp de auril pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 8 de mei.
08 de mei 2026
L ladin é n avei dla jent ladina
Editorial
L lingaz ladin se à svilupé inant te formes desvalives via per i centenés, ma l à purempò mantegnù n livel de intercomprensibilité y de unité sostanziala, almanco tles variantes entourn l Sela.
L vantaje de na forma standard dl ladin dles Dolomites é evident: formes unitares scemples y regolares, cun pueces ezezions y scialdi manco segns sourasegmentés che complicheia la grafia dles variantes. (Roland Verra, president dla Union Generela di Ladins dles Dolomites)
De plu tla edizion stampeda ...
L lingaz ladin se à svilupé inant te formes desvalives via per i centenés, ma l à purempò mantegnù n livel de intercomprensibilité y de unité sostanziala, almanco tles variantes entourn l Sela.
L vantaje de na forma standard dl ladin dles Dolomites é evident: formes unitares scemples y regolares, cun pueces ezezions y scialdi manco segns sourasegmentés che complicheia la grafia dles variantes. (Roland Verra, president dla Union Generela di Ladins dles Dolomites)
De plu tla edizion stampeda ...
08 de mei 2026
Zacotan de domandes a Alex Trebo da San Martin de Tor, musizist profescionist che vir a Berlin
Dancà y da na pert
Alex Trebo, t’es en per de dis chiló San Martin de Tor, chësc nes fej plajëi a nos che i t’odun dainré n iade. Co vara pa a Berlin, y co te vara pa a te?
Ara me vá dër bun, giulan dla domanda! I sun sëgn 16 agn a Berlin, al é tres bel, mo i arati che te n per d’agn vëgni pa bëgn indô zoruch olache i á mies raisc.
Ciodí?
Na cité desco Berlin é pa bëgn bela, dantadöt por les poscibilités che na gran cité desco Berlin dá, dantadöt ai jogn. Mo vire a Berlin, vëighi, che devënta tres plü cer, al é ...
Alex Trebo, t’es en per de dis chiló San Martin de Tor, chësc nes fej plajëi a nos che i t’odun dainré n iade. Co vara pa a Berlin, y co te vara pa a te?
Ara me vá dër bun, giulan dla domanda! I sun sëgn 16 agn a Berlin, al é tres bel, mo i arati che te n per d’agn vëgni pa bëgn indô zoruch olache i á mies raisc.
Ciodí?
Na cité desco Berlin é pa bëgn bela, dantadöt por les poscibilités che na gran cité desco Berlin dá, dantadöt ai jogn. Mo vire a Berlin, vëighi, che devënta tres plü cer, al é ...
08 de mei 2026
La generała dla Cassa
Scebëgn che al é sté mënder co l’ann passé, á la Cassa Raiffeisen Val Badia stlüt jö le 2025 cun n davagn de feter 11 miliuns
La hala dl tennis da Corvara s’á tosc implí ite, en vëndres ai 17 d’aurí da sëra, canche la Cassa Raiffeisen Val Badia á invié ala reuniun generala 2026. Na reuniun che é stada la pröma ofiziala por le diretur Mirco Daurú y olache le diretur cun le presidënt Georg Mutschlechner á indô podü trá n bun bilanz, nia ma a livel d’istitut bancar, mo ince por l’andamënt economich te nosc raiun. Chiló baiunse sambëgn dl 2025, canche le monn parô economicamënter ciamó "a post", tratan che chësc 2026 é ...
La hala dl tennis da Corvara s’á tosc implí ite, en vëndres ai 17 d’aurí da sëra, canche la Cassa Raiffeisen Val Badia á invié ala reuniun generala 2026. Na reuniun che é stada la pröma ofiziala por le diretur Mirco Daurú y olache le diretur cun le presidënt Georg Mutschlechner á indô podü trá n bun bilanz, nia ma a livel d’istitut bancar, mo ince por l’andamënt economich te nosc raiun. Chiló baiunse sambëgn dl 2025, canche le monn parô economicamënter ciamó "a post", tratan che chësc 2026 é ...
07 de mei 2026
Sanin dapò Anna Maria
Ciantà par ‘na vita intiera, a servizio de ra comunità de Anpezo
Ai 21 de aprile Anna Maria Zandonella, vedova De Riva, ra m’à lascià de colpo, coscita, e, anche par ra Schola Cantorum de Anpezo, l é stà masa peśoco da mandà śo. (Elena Salvagni Gaspari)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Ai 21 de aprile Anna Maria Zandonella, vedova De Riva, ra m’à lascià de colpo, coscita, e, anche par ra Schola Cantorum de Anpezo, l é stà masa peśoco da mandà śo. (Elena Salvagni Gaspari)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
07 de mei 2026
Conc e lurieres aproé a Ciampedel
Tel Consei, che restarà smendrà a 11 conponenc do la demiscions de Samuel Lazzer, l é stat tout dant l bilanz e la variazions pervedudes e metù en consaputa di intervenc en program.
La demiscions de Samuel Lazzer era al prum pont del Consei de Comun de Ciampedel, chiamà ite ai 29 de oril e l enteressà à tout pèrt a chest pont sentà su la carieghes del publich.
L rendicont del ejercizie 2025 e la variazions pervedudes per l 2026 e per i trei egn fin al 2028, l é stat l'ocajion per ge meter dant ai conseieres e ai prejenc i lurieres fac te chest an de aministrazion e en program ti egn che vegn. I conts va ben, l à dit Bernard, aon otegnù i finanziamenc da la Provinzia e ence ...
La demiscions de Samuel Lazzer era al prum pont del Consei de Comun de Ciampedel, chiamà ite ai 29 de oril e l enteressà à tout pèrt a chest pont sentà su la carieghes del publich.
L rendicont del ejercizie 2025 e la variazions pervedudes per l 2026 e per i trei egn fin al 2028, l é stat l'ocajion per ge meter dant ai conseieres e ai prejenc i lurieres fac te chest an de aministrazion e en program ti egn che vegn. I conts va ben, l à dit Bernard, aon otegnù i finanziamenc da la Provinzia e ence ...
07 de mei 2026
Da Cembra ite col sach vet
Te la trasferta i fascegn é peé via dalvers, ma a la fin i se à lascià far sora dai patrogn de ciasa.
Nia da far chesta outa per l Fascia Balon, che l à perdù foravia contra l Val de Cembra.
Ti prumes menuc taca miec i bec de mister Capovilla e do 3 menuc i passa inant: la trata dal or de area de Tommaso Zulian del Lilo vegn desviada dal defensor, l balon rua sui pie de Patrizio Deville de Bronza che da doi pasc dal usc no l fala.
Podede lejer dut, con resultac de la squadres emndres e classifica, su La Usc dai 8 de mé da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras ...
Nia da far chesta outa per l Fascia Balon, che l à perdù foravia contra l Val de Cembra.
Ti prumes menuc taca miec i bec de mister Capovilla e do 3 menuc i passa inant: la trata dal or de area de Tommaso Zulian del Lilo vegn desviada dal defensor, l balon rua sui pie de Patrizio Deville de Bronza che da doi pasc dal usc no l fala.
Podede lejer dut, con resultac de la squadres emndres e classifica, su La Usc dai 8 de mé da ciapèr te la boteighes de sfoes de la valèdes ladines o tras ...
07 de mei 2026
La nëif tl ultim inviern sun Plan de Gralba
Da trënt ani incà mesura Adolf Demetz de Lina tant che l nëif sun Plan de Gralba. Co ie pa stat chësc ultim inviern?
Sé bën che l nen ie de plu che scrij su tan de nëif che I fej, ma danter la valeda y tlo da mé pòssel vester na pitla desfrënza. Datrai vëniel a dì da ce pert che vën I burt tëmp y l possa nevëi nia de manco tla val che alauta. Chëst ann iel tumà plutosc puecia nëif; tl mëns de utober 2 zm, de nuvëmber 29 zm ...
Adolf Demetz de Lina
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 8 de mei.
Sé bën che l nen ie de plu che scrij su tan de nëif che I fej, ma danter la valeda y tlo da mé pòssel vester na pitla desfrënza. Datrai vëniel a dì da ce pert che vën I burt tëmp y l possa nevëi nia de manco tla val che alauta. Chëst ann iel tumà plutosc puecia nëif; tl mëns de utober 2 zm, de nuvëmber 29 zm ...
Adolf Demetz de Lina
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 8 de mei.
