- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
13 de dezember 2025
Ce de gran spavënc l ann 1882 a Santa Cristina
Tla biblioteca de S. Cristinta à Elisabeth Senoner liet dant n test ora de n documënt scrit da n cër' Franz Perathoner de Val. L vën cuntà dla gran agajons che à gaujà danns y nce morc
»De setëmber ova gran pert mo da taië l orde, ma l à scumencià a pluëi y per ot enes alalongia àl pluët belau uni di. L orde univa fret, la paia fova unida foscia, l fën y la ierba ti prei fova freda«, conta Franz Perathoner de Val te n scrit per talian.
Chësc documënt ti ova na landa drucà tla mans a Elisabeth Senoner bele dan passa diesc ani, canche la fova mo presidënta di seniores de S. Cristina. »Ie ne me lecorde nia plu chi che me à dat chësc scrit. Ntlëuta ne ti ovi nia dat gran ...
»De setëmber ova gran pert mo da taië l orde, ma l à scumencià a pluëi y per ot enes alalongia àl pluët belau uni di. L orde univa fret, la paia fova unida foscia, l fën y la ierba ti prei fova freda«, conta Franz Perathoner de Val te n scrit per talian.
Chësc documënt ti ova na landa drucà tla mans a Elisabeth Senoner bele dan passa diesc ani, canche la fova mo presidënta di seniores de S. Cristina. »Ie ne me lecorde nia plu chi che me à dat chësc scrit. Ntlëuta ne ti ovi nia dat gran ...
12 de dezember 2025
Na mostra storica dla garejedes de schi te Gherdëina
Tl Tublà da Nives de Sëlva iel stat na giaurida duta tl sëni dla garejedes de schi alpin te Gherdëina, ncuei vënderdi, ai 12 de dezëmber
Dala prima garejedes sun Dantercëpies ti prims ani dl 1900 nchin ala garejeda sun l purtoi de Ronc ti ani '70: pra la mostra storica vëijen fotografies da zacan, ngrandides, che mostra mumënc fotografei de schiadëures y tifosi pra la garejedes plu mpurtantes de schi alpin te Gherdëina di ultims cënt ani. Daujin a chël iel nce ogec nteressanc di ani passei, documënc y articuli de zaites desfrëntes che va ite tla medema tematica. Cun la garejedes de Copa dl Mond che ie bele te puec dis, àn ...
Dala prima garejedes sun Dantercëpies ti prims ani dl 1900 nchin ala garejeda sun l purtoi de Ronc ti ani '70: pra la mostra storica vëijen fotografies da zacan, ngrandides, che mostra mumënc fotografei de schiadëures y tifosi pra la garejedes plu mpurtantes de schi alpin te Gherdëina di ultims cënt ani. Daujin a chël iel nce ogec nteressanc di ani passei, documënc y articuli de zaites desfrëntes che va ite tla medema tematica. Cun la garejedes de Copa dl Mond che ie bele te puec dis, àn ...
11 de dezember 2025
Tlo fòvel propi mé roba fata nstës
La Lia per Natura y Usanzes à n sada metù a jì tla Cësa di Cungresc a Urtijëi l marcià da Nadel cun roba da tlo y fata a man
Scapins de lana, plumaces cujì nstësc, scudeles turnedes, teies cun craitles da tlo o tasces y tacuins fac a man: sun l marcià da Nadel dla Lia per Natura y Usanzes fòvel na bela vela de cosses, tan che dutes fates da jënt de Gherdëina.
»De ndut ans chëst ann sëidesc stonc, mpue coche uni ann. L ie for vel’ un che ne fej nia plu pea, ma nce de nueves che mët ora si pec. L fej pea persones mpue de uni età«, nes à spiegà Ujepa Runggaldier dla Lia per Natura y Usanzes.
Elisabeth Kostner
L articul va ...
Scapins de lana, plumaces cujì nstësc, scudeles turnedes, teies cun craitles da tlo o tasces y tacuins fac a man: sun l marcià da Nadel dla Lia per Natura y Usanzes fòvel na bela vela de cosses, tan che dutes fates da jënt de Gherdëina.
»De ndut ans chëst ann sëidesc stonc, mpue coche uni ann. L ie for vel’ un che ne fej nia plu pea, ma nce de nueves che mët ora si pec. L fej pea persones mpue de uni età«, nes à spiegà Ujepa Runggaldier dla Lia per Natura y Usanzes.
Elisabeth Kostner
L articul va ...
11 de dezember 2025
L mond dl schi ruva inò te Gherdëina – dut ie njenià
Sambën à i respunsabli dl Saslong Classic Club puec dis dan la garejedes de Copa dl Mond scialdi da fé, purempò à l presidënt Rainer Senoner ulù nes dé vel’ nfurmazion con’ dl fin dl’ena che vën
Che de nuvëmber fòvel chisc feter diesc dis de frëit à butà dassënn, dantaldut ala sozietà Saslong che à fat duta la nëif sun l purtoi de Copa dl Mond. Sambën à l ciaut di dis passei purtà vel’ cruze mplu, ma l dëssa pu inò unì plu frëit.
»Sce l ëssa ntan l fin dl’ena dla garejedes inò da vester tan ciaut, pona messëssen mefun mëter mpue plu a verda, ma la jissa pa bën mpo a fé pië via i sportifs«, nes à dit Rainer Senoner. L presidënt ie cuntënt che n à inò pudù sëurantò na terza ...
Che de nuvëmber fòvel chisc feter diesc dis de frëit à butà dassënn, dantaldut ala sozietà Saslong che à fat duta la nëif sun l purtoi de Copa dl Mond. Sambën à l ciaut di dis passei purtà vel’ cruze mplu, ma l dëssa pu inò unì plu frëit.
»Sce l ëssa ntan l fin dl’ena dla garejedes inò da vester tan ciaut, pona messëssen mefun mëter mpue plu a verda, ma la jissa pa bën mpo a fé pië via i sportifs«, nes à dit Rainer Senoner. L presidënt ie cuntënt che n à inò pudù sëurantò na terza ...
10 de dezember 2025
L svëia i malans
La moda di malans: te Südtirol vëijen chisc dis mpue dloncora defiledes de malans. Patrick Obkircher, cumëmber dla grupa Unika, zipla uni ann n grumon de lorfes da malan y chël bele da trueps ani incà
A Urtijëi nen fòvel chëst ann ntëur a n 40 y nce te Sëlva àn udù i prims doi. Rujenon di malans, na tradizion che ie urmei na moda.
I jëuni à na gran ueia de se tré sëura dut a fosch y se lascé ora l mat. Dal’autra pert ti sàl a trueps bel a jì a ti cialé a chësta burta criatures: n à bën tëma, ma n uel mefun mpo se nfidé a ti jì permez.
Patrick Obkircher de Nueva Ladina zipla feter dut l ann lorfes da malan, daujin a d’autra scultures plu artistiches che l fej. Ël à fat l ...
A Urtijëi nen fòvel chëst ann ntëur a n 40 y nce te Sëlva àn udù i prims doi. Rujenon di malans, na tradizion che ie urmei na moda.
I jëuni à na gran ueia de se tré sëura dut a fosch y se lascé ora l mat. Dal’autra pert ti sàl a trueps bel a jì a ti cialé a chësta burta criatures: n à bën tëma, ma n uel mefun mpo se nfidé a ti jì permez.
Patrick Obkircher de Nueva Ladina zipla feter dut l ann lorfes da malan, daujin a d’autra scultures plu artistiches che l fej. Ël à fat l ...
10 de dezember 2025
Chi ne cunësc pa nia la pitla mëises o i bagli de lën dla Locia?
L Marcià da Nadel dla Locia, la strutura per persones cun dejabiltà, à abù suzes. Truepa jënt ie jita a ti cialé ntan i dis de festa de chësc ultim fin dl'ena
Tan de mutons y mutans de Gherdëina arà pa bele fat damat sentei pra na pitla mëisa fata tla Locia? Tla berstot dla strutura per persones cun dejabiltà a Urtijëi »Locia« vëniel laurà scialdi via per dut l ann. Tla tislaria y ti autri lauratueresc de chësta strutura vëija la lum de biei pec, pec che n possa adurvé, coche per ejëmpl casses de lën, bagli da fé damat, gurmiei, cëiresc ... L se trata dut de cosses che n ne compra no mé per fé dl bën, ma nce ajache les plej. Perchël fòvel ntan i ...
Tan de mutons y mutans de Gherdëina arà pa bele fat damat sentei pra na pitla mëisa fata tla Locia? Tla berstot dla strutura per persones cun dejabiltà a Urtijëi »Locia« vëniel laurà scialdi via per dut l ann. Tla tislaria y ti autri lauratueresc de chësta strutura vëija la lum de biei pec, pec che n possa adurvé, coche per ejëmpl casses de lën, bagli da fé damat, gurmiei, cëiresc ... L se trata dut de cosses che n ne compra no mé per fé dl bën, ma nce ajache les plej. Perchël fòvel ntan i ...
10 de dezember 2025
Dal lën al juech
Tl Museum Gherdëina iel stat la giaurida dla mostra dedicheda ala SEVI
Cueciun, ghiel, vërt, dut da culëur: bel riesc canche n ti cëla ala mostra dla »Dal luen al juech« dla Sevi, che ie unida naugureda n juebia ai 4 de dezëmber tl Museum de Gherdëina, àn pensà a na majon per fé damat, zeche per mëndri y mëndres, ma nia mé. Na sala dl Museum fova decureda de uni viers tl sëni dla SEVI, n’azienda che à truep ani alalongia fat juesc da fé damat. Ntëur a 8000 modiei uriginei de articuli, dai ani 1920 nchin che la firma ie unida stluta tl 1999, ti ie unic sëurandac al ...
Cueciun, ghiel, vërt, dut da culëur: bel riesc canche n ti cëla ala mostra dla »Dal luen al juech« dla Sevi, che ie unida naugureda n juebia ai 4 de dezëmber tl Museum de Gherdëina, àn pensà a na majon per fé damat, zeche per mëndri y mëndres, ma nia mé. Na sala dl Museum fova decureda de uni viers tl sëni dla SEVI, n’azienda che à truep ani alalongia fat juesc da fé damat. Ntëur a 8000 modiei uriginei de articuli, dai ani 1920 nchin che la firma ie unida stluta tl 1999, ti ie unic sëurandac al ...
10 de dezember 2025
La sajon frëida à scumencià cun sgors
Trëi, doi, un: via! La sajon da d’inviern à inò scumencià y jirà inant nchin da Pasca dl ann che vën. On rujenà cun Nils Demetz, sëurastant dla HGV Gherdëina, che à fat l pont dla situazion dla sajon 2025/26
Cun l scumenciamënt de dezëmber se à inò mplenì nosta valeda: l ie chi che va cun i schi, chi che vën adalerch per fé d’autri sporc da d’inviern y chi che vën mé nscila, per se goder la bela atmosfera dan Nadel danter la montes. Dessegur iel che n se à ntendù che la sajon à inò scumencià, i mplanc portamont ie inò n funzion y nce chëi da tlo à nuzà l’ucajion per jì cun i schi o fé vel’ autra atività alalergia. Ora dla ativiteies da fé, pieta i hotiei de nosta valeda na cualità for plu auta ...
Cun l scumenciamënt de dezëmber se à inò mplenì nosta valeda: l ie chi che va cun i schi, chi che vën adalerch per fé d’autri sporc da d’inviern y chi che vën mé nscila, per se goder la bela atmosfera dan Nadel danter la montes. Dessegur iel che n se à ntendù che la sajon à inò scumencià, i mplanc portamont ie inò n funzion y nce chëi da tlo à nuzà l’ucajion per jì cun i schi o fé vel’ autra atività alalergia. Ora dla ativiteies da fé, pieta i hotiei de nosta valeda na cualità for plu auta ...
08 de dezember 2025
Alex Vinatzer segondo a Beaver Creek
Alex for miëur y miëur: do doi de bona garejedes a Sölden y Copper Mountain, iel chëst iede zapà sun podest y chël per l prim iede tl slalom lerch
Do Marco Odermatt, ma dan Henrik Kristoffersen: Alex Vinatzer ie ruvà segondo pra l slalom lerch a Beaver Creek (USA) pra la garejeda de inier da sëira, n dumënia ai 7 de dezëmber. Do che l ie ruvà 10ejim tla prima manche, àl recuperà bën ot posizions tla segonda y se à tëut l segondo scialier dl podest.
Bel iel assé: deplù n con' dla garejeda y la paroles de Vinatzer pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 12 de dezëmber.
Julia Lardschneider
Do Marco Odermatt, ma dan Henrik Kristoffersen: Alex Vinatzer ie ruvà segondo pra l slalom lerch a Beaver Creek (USA) pra la garejeda de inier da sëira, n dumënia ai 7 de dezëmber. Do che l ie ruvà 10ejim tla prima manche, àl recuperà bën ot posizions tla segonda y se à tëut l segondo scialier dl podest.
Bel iel assé: deplù n con' dla garejeda y la paroles de Vinatzer pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 12 de dezëmber.
Julia Lardschneider
07 de dezember 2025
Virgo Fidelis
I Carabiniers dla valeda à zelebrà la santa mëssa n unëur de si patrona, la Virgo Fidelis
Ai 21 de nuvëmber iel stat la santa mëssa dla santa patrona dl’Erma, la Virgo Fidelis, tla dlieja de Urtijëi. N chël di fòvel nce l di dl Orfen y l 84ejim aniverser dla cumbatuda de Culqualber.
Ntan la zeremonia iel unit adalerch i carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi, meneda dal Maior Marco Lanzi, l cumandant dl Zënter de Adestramënt te Val, Nicola Bianchi y na delegazion, l presidënt dl’assoziazion naziunela di carabiniers, ANC, Reinhard Schmalzl deberieda cun na delegazion. ...
Ai 21 de nuvëmber iel stat la santa mëssa dla santa patrona dl’Erma, la Virgo Fidelis, tla dlieja de Urtijëi. N chël di fòvel nce l di dl Orfen y l 84ejim aniverser dla cumbatuda de Culqualber.
Ntan la zeremonia iel unit adalerch i carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi, meneda dal Maior Marco Lanzi, l cumandant dl Zënter de Adestramënt te Val, Nicola Bianchi y na delegazion, l presidënt dl’assoziazion naziunela di carabiniers, ANC, Reinhard Schmalzl deberieda cun na delegazion. ...
06 de dezember 2025
Na luegia de salut dënia
Ai 14 de nuvëmber àn fat na mëndra zelebrazion cun cuscienza do che n à ngrandì la curtina de Urtijëi
120 fòsses mplu iel śën sun la curtina de Urtijëi. L ngrandimënt de chësta nfrastrutura cumenela àn zelebrà. La festa de benedescion à tenì l sn. pluan Vijo Pitscheider.
Daujin ai reprejentac cumenei de Urtijëi y Ciastel, iel unit adalerch l pluan de Urtijëi Vijo Pitscheider cun l cunsëi de pluania, l cumité dla curtina, l team che à planificà l mudamënt dla strutura y sambën nce la firma che à laurà. Da ne se desmincë nia di zitadins y dla zitadines che ie unic adalerch per uneré l mumënt.
...
120 fòsses mplu iel śën sun la curtina de Urtijëi. L ngrandimënt de chësta nfrastrutura cumenela àn zelebrà. La festa de benedescion à tenì l sn. pluan Vijo Pitscheider.
Daujin ai reprejentac cumenei de Urtijëi y Ciastel, iel unit adalerch l pluan de Urtijëi Vijo Pitscheider cun l cunsëi de pluania, l cumité dla curtina, l team che à planificà l mudamënt dla strutura y sambën nce la firma che à laurà. Da ne se desmincë nia di zitadins y dla zitadines che ie unic adalerch per uneré l mumënt.
...
06 de dezember 2025
Notes ladines che viv inant
N l di de Santa Zezilia à l Cor de Dlieja de Sëlva lecurdà y unerà Stefan Demetz de Sulé, cënt ani do si nasciuda
Ai 22 de nuvëmber vëniel festejà l di de Santa Zezilia, patrona dla mujiga sacra. L ne fossa nia di plu adatà per lecurdé una dla persunaliteies plu mpurtantes dla mujiga sacra ladina: Stefan Demetz de Sulé/Trafuei. Per chësta rejon iel stat te dlieja de Sëlva na mëssa speziela, suneda y cianteda dal Cor de Dlieja de Sëlva cun cuartet de strumënc de banda y orgun.
L se tratova de na mëssa per i vives y i defonc dl Cor y per lecurdé i cënt ani dala nasciuda de Stefan Demetz. L fin fova chël ...
Ai 22 de nuvëmber vëniel festejà l di de Santa Zezilia, patrona dla mujiga sacra. L ne fossa nia di plu adatà per lecurdé una dla persunaliteies plu mpurtantes dla mujiga sacra ladina: Stefan Demetz de Sulé/Trafuei. Per chësta rejon iel stat te dlieja de Sëlva na mëssa speziela, suneda y cianteda dal Cor de Dlieja de Sëlva cun cuartet de strumënc de banda y orgun.
L se tratova de na mëssa per i vives y i defonc dl Cor y per lecurdé i cënt ani dala nasciuda de Stefan Demetz. L fin fova chël ...
05 de dezember 2025
Scuté ie mafia
Ancuntedes che ti à mudà la vita: l autëur Stefan Winkler à prejentà a Urtijëi si liber »Begegnungen«. L fin? Sustenì n pruiet contra la mafia
L scritëur, ciantautëur y regist Stefan Winkler ne n’à mei schivà l cuntat y nianca no la ndesfides. Y nscila se àl te si vita ancuntà y l à cunesciù d’uni sort de persones: dal Dalai Lama a Bill Clinton, da Jannik Sinner a Ina Regen.
Tl 2023, per realisé si film »Falcone-Borsellino: verneigen wir uns«, àl abù la puscibltà de ntervisté de plu persones che à da nfé cun la mafia. Tlo àl nce mparà a cunëscer l pruiet dla »Casa di Paolo«, na cësa te n ridl da n stlet inuem a Palermo. I mutons ...
L scritëur, ciantautëur y regist Stefan Winkler ne n’à mei schivà l cuntat y nianca no la ndesfides. Y nscila se àl te si vita ancuntà y l à cunesciù d’uni sort de persones: dal Dalai Lama a Bill Clinton, da Jannik Sinner a Ina Regen.
Tl 2023, per realisé si film »Falcone-Borsellino: verneigen wir uns«, àl abù la puscibltà de ntervisté de plu persones che à da nfé cun la mafia. Tlo àl nce mparà a cunëscer l pruiet dla »Casa di Paolo«, na cësa te n ridl da n stlet inuem a Palermo. I mutons ...
05 de dezember 2025
Dala Cina tl Amazonas – jì de viac mpue autramënter
L ann passà fova Martin Rabanser de Urtijëi stat plu enes tla Cina, pra i patri Shaolin, chëst ann àl cris ora n viac povester mo plu stramp, tla giungla dl Amazonas. Ntan na sëira àl prejentà si viac
A vel’ un ti sàl bel a se peté ju tl sablon al mer, d’autri va a fé wellness, Martin Rabanser ne n’ie nia un de chëi. Canche ël va de viac se chìrel ora cosses, sce n possa dì nscila, mpue estremes, strambaries che nia duc possa o ulëssa fé.
Dan puecia enes iel ruvà de reviers da n viac tla giungla dl Amazonas ulache l à vivù cun persones che ne n’ova plu dessegur mo mei abù da nfé cun un da tlo.
L se trata de set enes de viac ntan chëles che Rabanser ie stat tl Ecuador, tla Colombia, ...
A vel’ un ti sàl bel a se peté ju tl sablon al mer, d’autri va a fé wellness, Martin Rabanser ne n’ie nia un de chëi. Canche ël va de viac se chìrel ora cosses, sce n possa dì nscila, mpue estremes, strambaries che nia duc possa o ulëssa fé.
Dan puecia enes iel ruvà de reviers da n viac tla giungla dl Amazonas ulache l à vivù cun persones che ne n’ova plu dessegur mo mei abù da nfé cun un da tlo.
L se trata de set enes de viac ntan chëles che Rabanser ie stat tl Ecuador, tla Colombia, ...
04 de dezember 2025
Frëit y nia tan de nëif, ma assé per giaurì i mplanc
Tëmp y temperatures ntan l mëns de nuvëmber te Sëlva a 1.595 metri
L mëns de nuvëmber ie stat plu frëit che chël dl ann passà cun 0,40°C degreies de mesaria. L ann 2024 fòvel na mesaria de 1,21°C; chëst ann iel nscila 0,81°C de manco. Chësc valor ie bën 0,55 degreies sëura la mesaria di ultims 45 ani.
L ne n’à nia dat do la rata truep surëdl. L di plu frëit éi muserà ai 23 dl mëns: l fova na mesaria de ot degreies de frëit cun na minima de -13.50°C da mesa la cinch daduman. L di plu ciaut éi muserà ai 1 dl mëns cun 9,00°C de mesaria y na mascima, for n chël di, ...
L mëns de nuvëmber ie stat plu frëit che chël dl ann passà cun 0,40°C degreies de mesaria. L ann 2024 fòvel na mesaria de 1,21°C; chëst ann iel nscila 0,81°C de manco. Chësc valor ie bën 0,55 degreies sëura la mesaria di ultims 45 ani.
L ne n’à nia dat do la rata truep surëdl. L di plu frëit éi muserà ai 23 dl mëns: l fova na mesaria de ot degreies de frëit cun na minima de -13.50°C da mesa la cinch daduman. L di plu ciaut éi muserà ai 1 dl mëns cun 9,00°C de mesaria y na mascima, for n chël di, ...
04 de dezember 2025
Sucors y verdia sun purtoi per garantì segurëza
Uni sajon ntëur ai 1.800 ntervënc: sun i purtoies iel da fé assé ntan l inviern. Ma co funziunea pa l sistem de sucors? Na ntervista cun l Maior di Carabiniers dla Cumpanìa de Urtijëi, Marco Lanzi, y l diretëur dl Cunsorz di Mplanc Gherdëina/Mont de Sëuc, Hannes Perathoner
Danter 18 y 20 uemes di carabiniers fej sucors y verdia sun i purtoies ntan la sajon da d’inviern per garantì segurëza. Daujin ai ntervënc vëniel nce cialà che l ne sibe nia massa cajin sun i purtoies.
Cunlauré, cunlëuri da for incà cun l Cunsorz di mplanc de Gherdëina/Mont de Sëuc che ie la sozietà tët che mëina y cuordinea, deberieda cun la Cumpanìa di Carabiniers, la situazion de segurëza da nëus sun i purtoies. Da fé iel assé, unitant iel monce danter i trëi y cater ...
Danter 18 y 20 uemes di carabiniers fej sucors y verdia sun i purtoies ntan la sajon da d’inviern per garantì segurëza. Daujin ai ntervënc vëniel nce cialà che l ne sibe nia massa cajin sun i purtoies.
Cunlauré, cunlëuri da for incà cun l Cunsorz di mplanc de Gherdëina/Mont de Sëuc che ie la sozietà tët che mëina y cuordinea, deberieda cun la Cumpanìa di Carabiniers, la situazion de segurëza da nëus sun i purtoies. Da fé iel assé, unitant iel monce danter i trëi y cater ...
03 de dezember 2025
Dessënies da culëures, na dirighënta nueva y de bela armunie
Sa Bula iel n dumënia passeda stat l cunzert de Santa Zezilia »Danter tonns y tëmps«
Dala cinch domesdì se à n dumënia tla Cësa dla Lies abinà n bel publich. La Mujiga da Bula ova nvià a si cunzert de Santa Zezilia, chëst ann per l prim iede cun la dirighënta nueva Luzia Tirler. La maestra de flaut de San Michiel mëina da chëst ann la Mujiga da Bula, che cumpëida ntëur a n 30 musiconc y musicontres.
EK
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 5 de dezëmber.
Dala cinch domesdì se à n dumënia tla Cësa dla Lies abinà n bel publich. La Mujiga da Bula ova nvià a si cunzert de Santa Zezilia, chëst ann per l prim iede cun la dirighënta nueva Luzia Tirler. La maestra de flaut de San Michiel mëina da chëst ann la Mujiga da Bula, che cumpëida ntëur a n 30 musiconc y musicontres.
EK
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 5 de dezëmber.
30 de november 2025
Tradizion, ert y solidarietà
La Scola de Schi de Sëlva prejënta l calënder nuef
A vint ani dal prim calënder di maestri y a diesc ani do chël dedicà ala maestres, à la Scola de Sci de Sëlva dat ora na edizion nueva de si calënder.
Chëst iede de maestri y maestres coche prutagonisć. L pruiet ie nasciù dal dejidere de lië tradizion y criatività ti fajan na sorta de festa ala storia dla scola
y al liam che tën adum da for duc chëi dla valeda che fej chësc lëur y a si seniëures.
Dut l articul pudëis liejer tl articul che vën ora tla edizion nueva de La Usc de chësc vënderdi ...
A vint ani dal prim calënder di maestri y a diesc ani do chël dedicà ala maestres, à la Scola de Sci de Sëlva dat ora na edizion nueva de si calënder.
Chëst iede de maestri y maestres coche prutagonisć. L pruiet ie nasciù dal dejidere de lië tradizion y criatività ti fajan na sorta de festa ala storia dla scola
y al liam che tën adum da for duc chëi dla valeda che fej chësc lëur y a si seniëures.
Dut l articul pudëis liejer tl articul che vën ora tla edizion nueva de La Usc de chësc vënderdi ...
28 de november 2025
Ciarcë n iede d’autra sëures
La Consulta per la Ntegrazion de Gherdëina à nce chësc autonn nvià ala sëires de sëures y rezetes da dut l mond. N à metù a jì na cëina cun spëises da Cuba y una cun n cëif dala Romania
Da marënda pra mëisa ie suvënz l sëul mumënt via per l di che n se tol dl’aurela a s’la ciaculé mpue cun i autri, a scuté su y a damandé do cie che i à fat y coche la ti va. Propi ajache l maië ie velch che lieia la jënt, mët la Consulta per la Ntegrazion de Gherdëina da trëi ani incà a jì la sëires »Sëures y rezetes« tl Saut a Urtijëi. L vën nvià families o persones da oradecà y che sta śën te Gherdëina a cujiné da cëina. Duc possa unì a ciarcë sëures nueves, l tleca se lascé scrì su ...
Da marënda pra mëisa ie suvënz l sëul mumënt via per l di che n se tol dl’aurela a s’la ciaculé mpue cun i autri, a scuté su y a damandé do cie che i à fat y coche la ti va. Propi ajache l maië ie velch che lieia la jënt, mët la Consulta per la Ntegrazion de Gherdëina da trëi ani incà a jì la sëires »Sëures y rezetes« tl Saut a Urtijëi. L vën nvià families o persones da oradecà y che sta śën te Gherdëina a cujiné da cëina. Duc possa unì a ciarcë sëures nueves, l tleca se lascé scrì su ...
28 de november 2025
Dan passa doicënt ani …
… unìvel bele ciantà y sunà te dlieja de Urtijëi; ntlëuta mo te chëla de Sant Ana. L Cor y la Urchestra de Dlieja de Urtijëi à chësta dumënia, l di de Santa Zezilia, pudù pië do la Palestrina d'or, na uneranza per i cores de dlieja che possa desmustré passa 200 ani de atività
Ntan la Gran Mëssa, l di de Santa Zezilia, ti à pater Urban, sëurastant dla assoziazion dla mujiges de dlieja dl Südtirol VKM, sëurandat la bedaia ai musizisć y ciantarins. Per l'ucajion à l Cor y la Urchestra sunà y ciantà la Theresienmesse de Haydn.
EK
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Ntan la Gran Mëssa, l di de Santa Zezilia, ti à pater Urban, sëurastant dla assoziazion dla mujiges de dlieja dl Südtirol VKM, sëurandat la bedaia ai musizisć y ciantarins. Per l'ucajion à l Cor y la Urchestra sunà y ciantà la Theresienmesse de Haydn.
EK
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
