Gherdeina
Decurazions da Nadel
Tl zënter de Urtijëi vëniel bele metù su vel' una o vel'autra decurazion da Nadel
Canche é fat na pitla spazireda ncuei da marënda tres l zënter de Urtijëi éi udù che i tacova su decurazions da Nadel. Stëiles, lëns y lumes; monce la ciasotes per l marcià d'Avënt iel bele.
L ie zeche de bel, che fej na bela atmosfera d'Avënt y da Nadel. Nscila pòssen bele plan se ncunferté sun chësc tëmp.
Dla decurazions se cruzia la Lia dl Turism de Urtijëi.
JL
Canche é fat na pitla spazireda ncuei da marënda tres l zënter de Urtijëi éi udù che i tacova su decurazions da Nadel. Stëiles, lëns y lumes; monce la ciasotes per l marcià d'Avënt iel bele.
L ie zeche de bel, che fej na bela atmosfera d'Avënt y da Nadel. Nscila pòssen bele plan se ncunferté sun chësc tëmp.
Dla decurazions se cruzia la Lia dl Turism de Urtijëi.
JL
Uedli plëns de marueia per l liber d’Avënt nuef
N liber per l Avënt cun stories per uni di y ativiteies da fé deberieda te familia: la doi prejentazions a Urtijëi y te Sëlva dla publicazion nueva dla Union di Ladins de Gherdëina ie states n suzes
Na gran vivanda fòvel n vënderdi dl’ena passeda tla Cësa di Ladins a Urtijëi per la prejentazion dl liber nuef dal titul “Nosc prim gran liber dl Avënt”. Tla sala tocia y plëina, che n ne n’univa belau nia plu da porta ite, sentìven la legrëza di mutons y dla mutans, ma dantaldut dla grupa “Ladin vif”. Na grupa che fej pert dla Union di Ladins de Gherdëina y che se à cruzià de publiché n liber nuef per gherdëina, ulache l ie laite vintcinch stories da Nadel per mutons y mutans scrites da Marta ...
Na gran vivanda fòvel n vënderdi dl’ena passeda tla Cësa di Ladins a Urtijëi per la prejentazion dl liber nuef dal titul “Nosc prim gran liber dl Avënt”. Tla sala tocia y plëina, che n ne n’univa belau nia plu da porta ite, sentìven la legrëza di mutons y dla mutans, ma dantaldut dla grupa “Ladin vif”. Na grupa che fej pert dla Union di Ladins de Gherdëina y che se à cruzià de publiché n liber nuef per gherdëina, ulache l ie laite vintcinch stories da Nadel per mutons y mutans scrites da Marta ...
Cunzert tradiziunel de Santa Zezilia te Sëlva
La Mujiga de Sëlva à n dumënia passeda tenì l cunzert de Santa Zezilia. Te chësta ucajion iel unì sëurandat set uneranzes, per i truep ani de atività pra la Mujiga. L ie unì cunedì l dirighënt nuef
N dumënia passeda ai 10 de nuvëmber à la Mujiga de Sëlva nvià via, cun la »Wiener Opernball Fanfare« de Karl Rosner, l cunzert tradiziunel de Santa Zezilia tla Cësa de Cultura Oswald von Wolkenstein te Sëlva. N cunzert dl dut particuler, coche se à desmustrà de viers dla fin, davia che l fova l ultim sot ala bachëta dl dirighënt Edi Gamper, che à ti ultimi nuef ani deriet la pert mujighela dla lia.
Do la paroles de salut y rengraziamënt a duc i cumëmbri dla Mujiga per l gran ...
N dumënia passeda ai 10 de nuvëmber à la Mujiga de Sëlva nvià via, cun la »Wiener Opernball Fanfare« de Karl Rosner, l cunzert tradiziunel de Santa Zezilia tla Cësa de Cultura Oswald von Wolkenstein te Sëlva. N cunzert dl dut particuler, coche se à desmustrà de viers dla fin, davia che l fova l ultim sot ala bachëta dl dirighënt Edi Gamper, che à ti ultimi nuef ani deriet la pert mujighela dla lia.
Do la paroles de salut y rengraziamënt a duc i cumëmbri dla Mujiga per l gran ...
Meludies che sona bele da trueps ani incà
L ie stat l cunzert de Santa Zezilia a Santa Cristina. N à sëurandat ot uneranzes
Ai 10 de nuvëmber dala cinch do mesdì ti àn lascià la lerch dla palestra de Santa Cristina ala Mujiga dl luech per si cunzert de Santa Zezilia. Da coche nes à cuntà l sëurastant dla lia Diego Perathoner àn scu mencià cun la proes ala fin de setëmber, do che l program da d’instà ie finà via. Canche l di dl cunzert ie unit plu daujin, pona àn nce fat doi proes al’ena.
L program à cris ora l dirighënt Christian Hofer, che à nce giapà na uneranza de merit d’arjënt per si diesc ...
Ai 10 de nuvëmber dala cinch do mesdì ti àn lascià la lerch dla palestra de Santa Cristina ala Mujiga dl luech per si cunzert de Santa Zezilia. Da coche nes à cuntà l sëurastant dla lia Diego Perathoner àn scu mencià cun la proes ala fin de setëmber, do che l program da d’instà ie finà via. Canche l di dl cunzert ie unit plu daujin, pona àn nce fat doi proes al’ena.
L program à cris ora l dirighënt Christian Hofer, che à nce giapà na uneranza de merit d’arjënt per si diesc ...
Na forza dla natura
Na mostra de fotografies tl spedel de Bulsan per ti fé speranza ai genitores di popsc y dla popes che nasc massa abenëura
For inò nasc n pop massa abenëura, chësc cumporta vel’ deficultà per la mami y per la familia. Per chësta rejon àn bele dan ani metù su na grupa che juda te chësta situazions. Te cunsëi iel nce doi ëiles de Gherdëina, la duturëssa Petra Wanker y l’oma Irene Verra che à abù l’idea de mëter a jì chësta mostra te spedel de Bulsan. Verra à nstës vivù chësta situazion, bën doi iedesc. Un n iede àla butà, un n iede ie l pop nasciù massa abenëura y mort curt do.
Na situazion scialdi ria y da ...
For inò nasc n pop massa abenëura, chësc cumporta vel’ deficultà per la mami y per la familia. Per chësta rejon àn bele dan ani metù su na grupa che juda te chësta situazions. Te cunsëi iel nce doi ëiles de Gherdëina, la duturëssa Petra Wanker y l’oma Irene Verra che à abù l’idea de mëter a jì chësta mostra te spedel de Bulsan. Verra à nstës vivù chësta situazion, bën doi iedesc. Un n iede àla butà, un n iede ie l pop nasciù massa abenëura y mort curt do.
Na situazion scialdi ria y da ...
Ancunteda per i cincant'ani de maduranza
L se à ancuntà jëuni y jëunes che ova fata la matura tl Istitut Technich Economich de Urtijëi l ann 1974
I studënc y la studëntes da ntlëuta ie ruvedes adum a Urtijëi dala set da sëira. Do avëi saludà i cumpanies y la cumpanies de tlas da ntlëuta y i prufessëures cun n aperitif, se àn sentà pra mëisa de n restaurant.
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
I studënc y la studëntes da ntlëuta ie ruvedes adum a Urtijëi dala set da sëira. Do avëi saludà i cumpanies y la cumpanies de tlas da ntlëuta y i prufessëures cun n aperitif, se àn sentà pra mëisa de n restaurant.
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Mé stroc o mpo n gran lëur?
Na sëira n cont dl »mental load« – i truep lëures tla familia che devënta datrai n gran pëis – à la lia Vke Gherdëina metù a jì ala fin de utober a Santa Cristina
Cujiné, cumpré ite, rumé su, lavé la besc, fé cun l verzon, se cruzië dl auto, tò tla man duc i papieresc, cialé di mutons y dla mutans ... Chisc y mo truep d'autri lëures che tol a man, ma che gauja nce truep pensieres daduman nchin da sëira, vën te nosta sozietà mo for suvënz fac dal’ëiles.
Per rujené n iede de chësc pëis, ma nce per ti dé valor a dut l lëur che vën fat dai genitores tla families de al didancuei, à l Vke metù a jì n juebia ai 24 de utober a na sëira dal titul ...
Cujiné, cumpré ite, rumé su, lavé la besc, fé cun l verzon, se cruzië dl auto, tò tla man duc i papieresc, cialé di mutons y dla mutans ... Chisc y mo truep d'autri lëures che tol a man, ma che gauja nce truep pensieres daduman nchin da sëira, vën te nosta sozietà mo for suvënz fac dal’ëiles.
Per rujené n iede de chësc pëis, ma nce per ti dé valor a dut l lëur che vën fat dai genitores tla families de al didancuei, à l Vke metù a jì n juebia ai 24 de utober a na sëira dal titul ...
Na desdruzion dla cuntreda y per l prufit de n valguni
Na resposta da pert dla grupa Nosc Cufin al articul n con' dl proiet de cunliamënt danter Pana y Sautaria
La grupa Nosc Cunfin ti à mandà na resposta a La Usc n con’ dl articul dl cunliamënt danter Pana y Sautaria.
La scumëncia l comunicat cun: »L scrit dla sozietà dai lifc semea belau n manifest per salvé l mond. L vën mpermetù che l lift ne fossa belau nia da udëi, la ududa dla bela cuntreda ne unissa nia desturbeda, puecia emiscions de CO2, l desbuscamënt tuchëssa mé 2,9 etars, la cualità dl’aria se miurëssa y che l cunliamënt fossa cincënt nchin a mil metri de zes dala streda y dala ...
La grupa Nosc Cunfin ti à mandà na resposta a La Usc n con’ dl articul dl cunliamënt danter Pana y Sautaria.
La scumëncia l comunicat cun: »L scrit dla sozietà dai lifc semea belau n manifest per salvé l mond. L vën mpermetù che l lift ne fossa belau nia da udëi, la ududa dla bela cuntreda ne unissa nia desturbeda, puecia emiscions de CO2, l desbuscamënt tuchëssa mé 2,9 etars, la cualità dl’aria se miurëssa y che l cunliamënt fossa cincënt nchin a mil metri de zes dala streda y dala ...
Diesc ani mëisa dala spëisa: plu de cincënt iedesc y sessanta tones de roba
N vënderdi dl'ena passeda à la lia San Vinzënt festejà te calonia a Urtijëi i diesc ani dla "Mëisa dala spëisa". Na scumenciadiva nasciuda dal bujën de judé y de ne tré nia demez la roba mo bona da maië
Ciuldì pa smaché demez chël che ie mo bon y che n pudëssa mo adurvé? Cun chësta idea ie nasciuda dan diesc ani la "mëisa dala spëisa" a Urtijëi, ti jan do al ejëmpl de truep d'autri luesc dl Südtirol y dla Talia. "Me ove mpensà che perdrët iel bën nce te Gherdëina trueps che à de bujën de n aiut", nes spiega Simon Peter Moroder, che ova abù ntlëuta la idea de mëter a jì vel' da de tel y ti fova nsci jit permez ala lia San Vinzënt.
L'idea ie drët scëmpla: n abina adum la roba da maië che ...
Ciuldì pa smaché demez chël che ie mo bon y che n pudëssa mo adurvé? Cun chësta idea ie nasciuda dan diesc ani la "mëisa dala spëisa" a Urtijëi, ti jan do al ejëmpl de truep d'autri luesc dl Südtirol y dla Talia. "Me ove mpensà che perdrët iel bën nce te Gherdëina trueps che à de bujën de n aiut", nes spiega Simon Peter Moroder, che ova abù ntlëuta la idea de mëter a jì vel' da de tel y ti fova nsci jit permez ala lia San Vinzënt.
L'idea ie drët scëmpla: n abina adum la roba da maië che ...
La cuna di mëinacrëp
Matthias Verginer à fat na scultura de bront n unëur de doi mëinacrëp dl Trentin. N lëur fat per lecurdé na tematica storica y l valor dla montes
A San Martin a Castrozza àn fat la inaudazion de n monumënt dedicà a Michele Bettega y Bortolo Zagonel, i prims uemes a fé l lëur da mëinacrëp a Primiero, tl Trentin. La doi statues ne dëssa nia mé vester n lecort sto rich, ma nce dé inant la gran pascion per i crëps che ie te chësta valeda. N ti à damandà a Matthias Verginer, scultëur de Urtijëi de fé la scultura. La cumiscion ti à fat i mëinacrëp »Aquile« de San Martin de Castrozza y Primiero.
Julia Lardschneider
L articul ntier tla ...
A San Martin a Castrozza àn fat la inaudazion de n monumënt dedicà a Michele Bettega y Bortolo Zagonel, i prims uemes a fé l lëur da mëinacrëp a Primiero, tl Trentin. La doi statues ne dëssa nia mé vester n lecort sto rich, ma nce dé inant la gran pascion per i crëps che ie te chësta valeda. N ti à damandà a Matthias Verginer, scultëur de Urtijëi de fé la scultura. La cumiscion ti à fat i mëinacrëp »Aquile« de San Martin de Castrozza y Primiero.
Julia Lardschneider
L articul ntier tla ...
Dodesc morc te ciulé
N teater cun n umor fosch à la lia dal Teater de Urtijëi purtà dant tla Cësa di Cungresc a Urtijëi. La première n vënderdi dl'ena passeda à drët butà, la sala fova tocia y plëin
Dan trëntcater ani ova la lia dal Teater de Urtijëi bele purtà dant chësc pez per tudësch dal titul "Arsen und Spitzenhäubchen" (Arsen y cazina da zandli), ntlëuta mo tla Cësa di Ladins sot ala rejia de Othmar Moroder, che ie chëst ann de fauré purtruep unì a mancë.
Chëst'iede à si muta Marlis Moroder, deberieda cun Luis Mahlknecht sëurantëut la rejia y mparà ite cun i:la catordesc atëures l pez dl scritëur american Joseph Kesselring, scrit tl ann 1939. "Marlies y ie àn ntlëuta fat pea pra l ...
Dan trëntcater ani ova la lia dal Teater de Urtijëi bele purtà dant chësc pez per tudësch dal titul "Arsen und Spitzenhäubchen" (Arsen y cazina da zandli), ntlëuta mo tla Cësa di Ladins sot ala rejia de Othmar Moroder, che ie chëst ann de fauré purtruep unì a mancë.
Chëst'iede à si muta Marlis Moroder, deberieda cun Luis Mahlknecht sëurantëut la rejia y mparà ite cun i:la catordesc atëures l pez dl scritëur american Joseph Kesselring, scrit tl ann 1939. "Marlies y ie àn ntlëuta fat pea pra l ...
Unikado ala fiera d'autonn
Chësc ultim fin dl'ena à la Unika metù ora ntan la fiera d'autonn a Bulsan si opra coletiva "Unikado".
L'opra, che ie metuda adum da n grum de trams depënc o ziplei ora dai:la artisć:tes dla Unika, fova unida prejenteda per l prim iede chëst ann d'autonn, per festejé i trënt'ani dla grupa.
USC
L'opra, che ie metuda adum da n grum de trams depënc o ziplei ora dai:la artisć:tes dla Unika, fova unida prejenteda per l prim iede chëst ann d'autonn, per festejé i trënt'ani dla grupa.
USC
Degun'ega a Santa Cristina n juebia ai 14 de nuvëmber
L Chemun de Santa Cristina fej al savëi che duman, n juebia ai 14 de nuvëmber, vëniel śarà ju l‘ega dala 8.30 ala 17.00 te dut l Chemun, ora che tla streda Plesdinaz.
L'ega vën śareda ju a Santa Cristina, davia che l vën fat lëures pra la roles dal'ega dl Chemun.
La populazion dëssa se lecurdé de se njenië ca y de se mëter da na pert mpue de ega per cujiné, se lavé ju y tré l'ega.
USC
L'ega vën śareda ju a Santa Cristina, davia che l vën fat lëures pra la roles dal'ega dl Chemun.
La populazion dëssa se lecurdé de se njenië ca y de se mëter da na pert mpue de ega per cujiné, se lavé ju y tré l'ega.
USC
I purtoies se cuer de blanch ...
… ma nia dal ciel. Chisc dis à i patrons di mplanc portamont pudù scumencé a fé nëif cun i canons.
Do la prima enes mo bona ciaudes de nuvëmber, ie śën la temperatures jites zeruch y nsci àn bele riesc scumencià a se anjenië ca per l inviern. Audëi sce tl'enes che vën àn nce fertuna cun mpue de blanch dal ciel.
USC
Do la prima enes mo bona ciaudes de nuvëmber, ie śën la temperatures jites zeruch y nsci àn bele riesc scumencià a se anjenië ca per l inviern. Audëi sce tl'enes che vën àn nce fertuna cun mpue de blanch dal ciel.
USC
N ciavalier dal mantel cuecen
Inier, ai 11 de nuvëmber, ie i:la mutons:ans dla scolines dla valeda jic:tes cun la lintierna per la festa de San Martin.
A Santa Cristina iesen muec ntëur marënda, canche l fova mo linëus. L scur àn mpo abinà jan tres l tunel dla ferata, ulache la lintiernes fajova na bela lum.
USC
A Santa Cristina iesen muec ntëur marënda, canche l fova mo linëus. L scur àn mpo abinà jan tres l tunel dla ferata, ulache la lintiernes fajova na bela lum.
USC
Plajëi de liejer y criatività: cuncors de letura tla scola mesana de Sëlva
L di dla biblioteches à la scola mesana de Sëlva premià i sculeies y la sculées che à fat pea pra l cuncors de letura dl instà
Juebia ai 24 de utober fova n di particuler per la scola mesana de Sëlva. L ie unii premiei i sculeies y la sculées che à liet l plu libri y i:les à prejentà cun criatività n liber che i à liet via per l instà a si cumpanies y ala maestra.
Per la biblioteca de scola, Michela Grossi
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Juebia ai 24 de utober fova n di particuler per la scola mesana de Sëlva. L ie unii premiei i sculeies y la sculées che à liet l plu libri y i:les à prejentà cun criatività n liber che i à liet via per l instà a si cumpanies y ala maestra.
Per la biblioteca de scola, Michela Grossi
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Na scritëura de Südtirol tla biblioteches de Gherdëina
Isabella Halbeisen ntujiasmea i mutons y la mutans tla biblioteches publiches »San Durich«, »Oswald von Wolkenstein« y »Tresl Gruber«
La biblioteches publiches de Urtijëi, Santa Cristina y Sëlva à ala fin de utober abù l unëur de pudëi ti dé l bënunì ala scritëura dl Südtirol Isabella Halbeisen. L’autora de St. Leonhard te Passeier à nchinamò publicà sëidesc libri per mutons:ans, nce d’autri iela bele tl lëur de fé.
USC
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
La biblioteches publiches de Urtijëi, Santa Cristina y Sëlva à ala fin de utober abù l unëur de pudëi ti dé l bënunì ala scritëura dl Südtirol Isabella Halbeisen. L’autora de St. Leonhard te Passeier à nchinamò publicà sëidesc libri per mutons:ans, nce d’autri iela bele tl lëur de fé.
USC
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Nosc Cunfin y l cunliamënt danter Pana y Sautaria
La grupa Nosc Cunfin à scrit n comunicat stampa n con' dl cunliamënt Pana y Sautaria
L comunicat scumëncia cun: »La ntenzion de ulëi fé n cunliamënt danter Pana y Sautaria suscitea danter la populazion de gran critiches, bele da trueps mënsc incà. Al mumënt iel unì publicà l documënt finel dla grupa de lëur, che à valutà danter l cunliamënt de na furnadoia o de na ferata. Chësc documënt fej unì su mo na majera dejarmunia. Scebën che l fova udù dant che tla grupa de lëur dëssel vester reprejenteda duta la pertes nte-ressedes, à la pert dl turism y chëi dai lifc tëut ite la ...
L comunicat scumëncia cun: »La ntenzion de ulëi fé n cunliamënt danter Pana y Sautaria suscitea danter la populazion de gran critiches, bele da trueps mënsc incà. Al mumënt iel unì publicà l documënt finel dla grupa de lëur, che à valutà danter l cunliamënt de na furnadoia o de na ferata. Chësc documënt fej unì su mo na majera dejarmunia. Scebën che l fova udù dant che tla grupa de lëur dëssel vester reprejenteda duta la pertes nte-ressedes, à la pert dl turism y chëi dai lifc tëut ite la ...
Na desgrazia sot al Balest
Per David Demetz, de 80 ani, dla Mëunies ne n'iel nia plu stat da fé. Do che n ie jic a l crì l àn abinà mort sa la Gran Roa dl Balest n lunesc daduman
Coche nes à spiegà i Judacrëp à i parënc cherdà aiut n dumënia sëira ntëur n cher' passà la 11, davia che l ël da Sacun ne fova nia ruvà a cësa do che l fova jit a spaz da mont su. Nsci ie i sucuridëures bel riesc muec, damandan nce l aiut di destudafuech y di ulenteres cun l cian. N à cris ju l raion da Sacun, danter l luech y la dlieja da Sacun nchin mesa la cater daduman, zënza resultat.
Nsci àn aspità che l unissa linëus y l di do daduman, n lunesc ai 4 de nuvëmber, àn riesc inò scumencià a ...
Coche nes à spiegà i Judacrëp à i parënc cherdà aiut n dumënia sëira ntëur n cher' passà la 11, davia che l ël da Sacun ne fova nia ruvà a cësa do che l fova jit a spaz da mont su. Nsci ie i sucuridëures bel riesc muec, damandan nce l aiut di destudafuech y di ulenteres cun l cian. N à cris ju l raion da Sacun, danter l luech y la dlieja da Sacun nchin mesa la cater daduman, zënza resultat.
Nsci àn aspità che l unissa linëus y l di do daduman, n lunesc ai 4 de nuvëmber, àn riesc inò scumencià a ...
Monc magics dla stories
N juebia ai 24 de utober, n ucajion dl di dla biblioteches, pudova i sculeies y la sculées dla scola elementera de Sëlva fé na esperienza nueva y speziela cun la letura davierta
Per l prim iede ti iel unì pità a duta la scola la letura davierta. Stories emoziunëntes te de plu lingac à giapà vita tla tlasses dla scola elemen- tera de Sëlva.
USC
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de doduman vënderdi ai 8 de nuvëmber.
Per l prim iede ti iel unì pità a duta la scola la letura davierta. Stories emoziunëntes te de plu lingac à giapà vita tla tlasses dla scola elemen- tera de Sëlva.
USC
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de doduman vënderdi ai 8 de nuvëmber.