- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
20 de november 2025
N secul de sonns
Per finé via l ann de iubileum à la Mujiga de Sëlva mo fat n cunzert
Bele d'ansciuda ova la Mujiga fat l cunzert "Lumen" y tl scumenciamënt de setëmber mo la festa sun plaza de Chemun che à durà doi dis.
N dumënia ai 16 de nuvëmber à la Mujiga de Suelva tenì n cunzert tla palestra dl luech n ucajion di 100 ani dla lia, per finé via y zelebré nscila chësc ann "d'or".
L scumenciamënt dl cunzert à la Mujiga de Sëlva fat cun n video de nteligënza artifiziela: i prims cumëmbri dla Mujiga dl ann 1925 deventedes "vives". Tl video àn udù chisc ëi jëuni dan a ...
Bele d'ansciuda ova la Mujiga fat l cunzert "Lumen" y tl scumenciamënt de setëmber mo la festa sun plaza de Chemun che à durà doi dis.
N dumënia ai 16 de nuvëmber à la Mujiga de Suelva tenì n cunzert tla palestra dl luech n ucajion di 100 ani dla lia, per finé via y zelebré nscila chësc ann "d'or".
L scumenciamënt dl cunzert à la Mujiga de Sëlva fat cun n video de nteligënza artifiziela: i prims cumëmbri dla Mujiga dl ann 1925 deventedes "vives". Tl video àn udù chisc ëi jëuni dan a ...
19 de november 2025
L curs de ceramica à abù suzes
L Circolo Lia Mostra d’Ert a metù a jì n sada dl’ena passeda n curs de lauré la ceramica a Urtijëi cun la artista Irina Tavella
Pudëi per n di alalongia mparé l’ert dla ceramica y chël monce da na artista ie propi velch de particuler. Grant fova perchël l nteres per l curs, che l Circolo Lia Mostra d’Ert a metù a jì n sada dl’ena
passeda a Urtijëi. De ndut 13 partezipantes, dutes ëiles, à per n di pudù purvé ora a fé d’uni sort de copsc de ceramica. La artista badiota Irina Tavella à cuntà dla storia dla ceramica y ti à mustrà la tecnica, de coche
n fej a la lauré. Śën se ncunforta bele dutes a udëi coche i copsc ...
Pudëi per n di alalongia mparé l’ert dla ceramica y chël monce da na artista ie propi velch de particuler. Grant fova perchël l nteres per l curs, che l Circolo Lia Mostra d’Ert a metù a jì n sada dl’ena
passeda a Urtijëi. De ndut 13 partezipantes, dutes ëiles, à per n di pudù purvé ora a fé d’uni sort de copsc de ceramica. La artista badiota Irina Tavella à cuntà dla storia dla ceramica y ti à mustrà la tecnica, de coche
n fej a la lauré. Śën se ncunforta bele dutes a udëi coche i copsc ...
19 de november 2025
"Werni per n miëur mond"
L ie stat la prejentazion de n liber nuef per mutons scrit per gherdëina, badiot, talian y tudësch. L ie unì dat ora dala Ntendënza y Cultura ladina, Ciamp pedagogich
"L ierm Werni y la suricia Lotte uel jì al Pol dl Nord. Ëi tol n bastimënt y l pitl pësc Riba i acumpanieia tl mer. Ma a Riba ne ti vàla nia bona. "Cie te màncel pa?" ti damandì. L pësc respuend: "A d'infal me éi dlutì n flaster y śën éi mel de vënter". Auaaa!" A Werni y Lotte ti mëina l pësc picià.
Cun chësta risses scumëncia l liber nuef "Werni per n miëur mond/Werni por n miú monn" che ie unì prejentà tla scolina Salieta dan otodì.
L se trata tlo de la segonda edizion che trata de Werni, ...
"L ierm Werni y la suricia Lotte uel jì al Pol dl Nord. Ëi tol n bastimënt y l pitl pësc Riba i acumpanieia tl mer. Ma a Riba ne ti vàla nia bona. "Cie te màncel pa?" ti damandì. L pësc respuend: "A d'infal me éi dlutì n flaster y śën éi mel de vënter". Auaaa!" A Werni y Lotte ti mëina l pësc picià.
Cun chësta risses scumëncia l liber nuef "Werni per n miëur mond/Werni por n miú monn" che ie unì prejentà tla scolina Salieta dan otodì.
L se trata tlo de la segonda edizion che trata de Werni, ...
18 de november 2025
N liber ie n bon cumpani
La biblioteca de Sëlva à festejà si cumplì di ani
Coche dijova bele Johann Wolfgang von Goethe: "Chi che liej libri, cëla ora tl mond y nia mé nchin pra la sief". Y avisa tan mpurtanta che ie la letura àn udù n dumënia ai 16 de nuvëmber canche la biblioteca de Sëlva à festejà si carant'ani.
L fova prejënta l'assessëura per la familia, la biblioteca y l'istruzion - y presidënta dl cunsëi dla bibliotech - Silvia Runggaldier, l ambolt de Sëlva, Tobias Nocker y l digan sn. Ivo Costanzi. L ie unit adalerch truep nteressei de uni età y ntan la ...
Coche dijova bele Johann Wolfgang von Goethe: "Chi che liej libri, cëla ora tl mond y nia mé nchin pra la sief". Y avisa tan mpurtanta che ie la letura àn udù n dumënia ai 16 de nuvëmber canche la biblioteca de Sëlva à festejà si carant'ani.
L fova prejënta l'assessëura per la familia, la biblioteca y l'istruzion - y presidënta dl cunsëi dla bibliotech - Silvia Runggaldier, l ambolt de Sëlva, Tobias Nocker y l digan sn. Ivo Costanzi. L ie unit adalerch truep nteressei de uni età y ntan la ...
16 de november 2025
Da 60 ani incà tl Camerun
Ti ani '60 fòvel na dezijion che se damandova n cër' ardimënt, chëla de ti auté l spinel a si ncësa per jì a sté tan dalonc tl'Africa. Reineldis y Irene Piazza, doi surans de Gherdëina, à ntlëuta cris ora de jì tla miscions coche munighes. Da plu o manco 60 ani incà lëureles tl Camerun
Reineldis Piazza ie nasciuda ai 6 de auril dl 1937 ta Ruacia a Santa Cristina. Ëila fova la majera de cater surans y fredesc: Karl, Otto y Irene. Da jëuna àla fat la Scola d’Ert te Sëlva. Tl 1957 iela zapeda ite tl orden dla munighes terzieres. Ai 19 de fauré dl 1963 iela jita a sté tl’Africa, plu avisa tl Camerun. Iló àla laurà a Mbetta, a Njinikom y a Shinsong te spedel, danter auter nce coche ëifoma. Tl 1964 àla dat ju i voc solens a Shisong.
Rosa Maria Perathoner
L articul tla edizion atuela ...
Reineldis Piazza ie nasciuda ai 6 de auril dl 1937 ta Ruacia a Santa Cristina. Ëila fova la majera de cater surans y fredesc: Karl, Otto y Irene. Da jëuna àla fat la Scola d’Ert te Sëlva. Tl 1957 iela zapeda ite tl orden dla munighes terzieres. Ai 19 de fauré dl 1963 iela jita a sté tl’Africa, plu avisa tl Camerun. Iló àla laurà a Mbetta, a Njinikom y a Shinsong te spedel, danter auter nce coche ëifoma. Tl 1964 àla dat ju i voc solens a Shisong.
Rosa Maria Perathoner
L articul tla edizion atuela ...
15 de november 2025
Milions y milions de ani cuntei te puec menuc
La Dolomites, da ulà vënieles'a? La Lia da mont de Gherdëina à l'ena passeda nvià a n referat cun l geologh Corrado Morelli
oche na tel taialongia nes iel for unì cuntà che la Dolomites fova n iede sot al mer, de tei gran banc de curei te n mer di Tropics. Ma a s'l nmaginé se fejen bën feter ert. Y al plu tert canche n aud rujenan de furmazion de Bellerophon, paleozoico o dolomia prinzipela, ne sàn datrai nia plu co la pië. La geologia ie bën plutosc cumplicheda, per chi che ne se à mei dat ju limpea. "A scola ne vëniela nia drë' nsenieda, a pensé che l fossa dessegur velch de nteressant per i mutons pudëi jì a crì ...
oche na tel taialongia nes iel for unì cuntà che la Dolomites fova n iede sot al mer, de tei gran banc de curei te n mer di Tropics. Ma a s'l nmaginé se fejen bën feter ert. Y al plu tert canche n aud rujenan de furmazion de Bellerophon, paleozoico o dolomia prinzipela, ne sàn datrai nia plu co la pië. La geologia ie bën plutosc cumplicheda, per chi che ne se à mei dat ju limpea. "A scola ne vëniela nia drë' nsenieda, a pensé che l fossa dessegur velch de nteressant per i mutons pudëi jì a crì ...
13 de november 2025
I dërc di Mundiei ie de Gherdëina
Firmà l cuntrat che ncëria l cumité d'urganisazion de Gherdëina, l Saslong Classic Club, cun i dërc y la respunsablteies di Mundiei 2031
La Federazion taliana schi da d'inviern, FISI, à nciarià Gherdëina ufizialmënter cun l'urganisazion di Mundiei 2031 y tl medem mumënt nce dat ju si dërc per i Mundiei. Pra la pert formela de n mierculdi ai 12 de nuvëmber iel unit adalerch Arno Kompatscher, presidënt dla provinzia y l prim zitadin de Sëlva, Tobias Nocker. L documënt ie unì firmà tl Palais Widmann a Bulsan da Rainer Senoner, presidënt dl Saslong Classic Club y l presidënt dla FISI, Flavio Roda.
Chësc uel dì che...
...dut l articul ...
La Federazion taliana schi da d'inviern, FISI, à nciarià Gherdëina ufizialmënter cun l'urganisazion di Mundiei 2031 y tl medem mumënt nce dat ju si dërc per i Mundiei. Pra la pert formela de n mierculdi ai 12 de nuvëmber iel unit adalerch Arno Kompatscher, presidënt dla provinzia y l prim zitadin de Sëlva, Tobias Nocker. L documënt ie unì firmà tl Palais Widmann a Bulsan da Rainer Senoner, presidënt dl Saslong Classic Club y l presidënt dla FISI, Flavio Roda.
Chësc uel dì che...
...dut l articul ...
13 de november 2025
Triech, śën inò plu segur
Su per Triech, sot a Plan dala Sia ite y tl zënter de Santa Cristina vëniel fat de majeri y mëndri lëures. Per n doi enes ne puderà chi che se noza dla curieres nia plu senté ite y ora da Chemun
N lunesc de chëst'ena fova l troi de Triech a Santa Cristina śara. Chëi dla stredes dla Provinzia à messù mëter n segurëza l raion. Danter n juebia dl'ena passeda y n merdi de chëst'ena iel unì taià n 25 pëces, che manaciova de unì ju sun stradon. L nen fova danterite nce n cater o cinch de frec.
N lunesc danmesdì ie unì adalerch l joler per mené demez n valgun lëns a chëi che n ne ti ruvova nia permez. N merdi àn mo laurà inant cun l tractor y la binda y rumà su dut, coche nes à spiegà Patrick ...
N lunesc de chëst'ena fova l troi de Triech a Santa Cristina śara. Chëi dla stredes dla Provinzia à messù mëter n segurëza l raion. Danter n juebia dl'ena passeda y n merdi de chëst'ena iel unì taià n 25 pëces, che manaciova de unì ju sun stradon. L nen fova danterite nce n cater o cinch de frec.
N lunesc danmesdì ie unì adalerch l joler per mené demez n valgun lëns a chëi che n ne ti ruvova nia permez. N merdi àn mo laurà inant cun l tractor y la binda y rumà su dut, coche nes à spiegà Patrick ...
12 de november 2025
Ie vede cun mi lintierna...
...y mi lintierna cun mé. N merdi fòvel l di de San Martìn. Ma ciuldì vëniel pa festejà y da ulà nasc pa chësta tradizion?
Ti luesc de Gherdëina, ma nce tl’autra valedes ladines y nia mé, vëniel festejà la festa de San Martìn ai 11 de nuvëmber. I mëndri y la mëndres fej na defileda cun la lintiernes, che i:les à pastelnà a cësa, te scola o scolina. La lintierna dëssa simbulisé la lum che Martìn a purtà te truepa lueges ulache l fova l scur. L vën nce ciantà.
La tradizion nasc dantaldut da n cuntest religëus. San Martìn ie l patron di sartëures, di pëtleri o de chëla persones che semea che i ne toche leprò inió.
Deplù ...
Ti luesc de Gherdëina, ma nce tl’autra valedes ladines y nia mé, vëniel festejà la festa de San Martìn ai 11 de nuvëmber. I mëndri y la mëndres fej na defileda cun la lintiernes, che i:les à pastelnà a cësa, te scola o scolina. La lintierna dëssa simbulisé la lum che Martìn a purtà te truepa lueges ulache l fova l scur. L vën nce ciantà.
La tradizion nasc dantaldut da n cuntest religëus. San Martìn ie l patron di sartëures, di pëtleri o de chëla persones che semea che i ne toche leprò inió.
Deplù ...
12 de november 2025
Santa Zezilia y si meludies
L à inò scumencià la sajon di cunzerc de Santa Zezilia: la Mujiga de Santa Cristina à fat l prim
N dumënia ai 9 de nuvëmber à la Mujiga de Santa Cristina fat si cunzert de Santa Zezilia tla palestra de Santa Cristina. Al mumënt ie la Mujiga de Santa Cristina tan grande coche mei. L ie leprò 19 ëiles y 31 ëi, de chisc ie 14 musicontres, 29 musicontri, l dirighënt, l portavalon y 5 marcatenderes. La cumëmbra plu jëuna dla mujiga à 13 ani y l cumëmber plu de tëmp à 76 ani.
La paroles dl sëurastant Diego Perathoner cun n valguna d'autra nfurmazions pudëis liejer tla edizion nueva de chëst'ena ...
N dumënia ai 9 de nuvëmber à la Mujiga de Santa Cristina fat si cunzert de Santa Zezilia tla palestra de Santa Cristina. Al mumënt ie la Mujiga de Santa Cristina tan grande coche mei. L ie leprò 19 ëiles y 31 ëi, de chisc ie 14 musicontres, 29 musicontri, l dirighënt, l portavalon y 5 marcatenderes. La cumëmbra plu jëuna dla mujiga à 13 ani y l cumëmber plu de tëmp à 76 ani.
La paroles dl sëurastant Diego Perathoner cun n valguna d'autra nfurmazions pudëis liejer tla edizion nueva de chëst'ena ...
10 de november 2025
40 ani per la junanza
N sada ai 8 de nuvëmber à la Nëus Jëuni Gherdëina festejà si carant'ani tla Cësa di Cungresc a Urtijëi
Daduman nchin da sëira juesc, devertimënt y festa: i cater dejeneies de iubileum à la NJG festejà sciche l toca. L se trata tlo dla lia tët dla valeda per i jëuni, che tol ite d'uni sort de mëndra lies per i jëuni y la jëunes. Y propi tl sëni de chësta junanza à la lia metù a jì na bela gran manifestazion.
I mëndri y la mëndres - y sambën nce jënt de duta la generazions - à pudù maië zeche, bever zeche, balé, cianté, fé fotografies o juesc d'uni sort. Te La Usc ons scrit de chësc gran evënt y de ...
Daduman nchin da sëira juesc, devertimënt y festa: i cater dejeneies de iubileum à la NJG festejà sciche l toca. L se trata tlo dla lia tët dla valeda per i jëuni, che tol ite d'uni sort de mëndra lies per i jëuni y la jëunes. Y propi tl sëni de chësta junanza à la lia metù a jì na bela gran manifestazion.
I mëndri y la mëndres - y sambën nce jënt de duta la generazions - à pudù maië zeche, bever zeche, balé, cianté, fé fotografies o juesc d'uni sort. Te La Usc ons scrit de chësc gran evënt y de ...
08 de november 2025
Ce vivanda, deberieda
La lia Sustëni ala Vita à inò metù a jì na blòta festa cun la lia di Pëiapësc y na jita a Marinzen
N sada ai 20 de setëmber ons inò urganisà la festa tradiziunela cun la lia di Peiapësc de Gherdëina sa Pozamanigoni te Sëlva. Uniun che ulova giapova na rueta per pië vel’ forela da se tò pea a cësa. Sambën ons giapà mo na bona pitla marënda ntan che Maurizio ciantova vel’ pez. L ie nce unì partì ora de blòc pesć. L fova propi da rì y bel a se sté inò n iede deberieda y a s’la ciaculé.
Per la Lia Sustëni ala Vita, l presidënt Heinz Santifaller
L articul tla edizion atuela de La Usc di ...
N sada ai 20 de setëmber ons inò urganisà la festa tradiziunela cun la lia di Peiapësc de Gherdëina sa Pozamanigoni te Sëlva. Uniun che ulova giapova na rueta per pië vel’ forela da se tò pea a cësa. Sambën ons giapà mo na bona pitla marënda ntan che Maurizio ciantova vel’ pez. L ie nce unì partì ora de blòc pesć. L fova propi da rì y bel a se sté inò n iede deberieda y a s’la ciaculé.
Per la Lia Sustëni ala Vita, l presidënt Heinz Santifaller
L articul tla edizion atuela de La Usc di ...
07 de november 2025
Ne puderons'a tl daunì nia plu jì da nosc dutores de crëta?
N mierculdi de chëst'ena ne n'à i dutores che fej pert dl sindacat "SNAMI" nia laurà - y chësc a livel naziunel. Ciuldì ons ulù ti damandé al dutor de basa Simon Kostner
La ntervista n con' de chësc scioper cun deplù nfurmazions n con' dla problematica pudëis liejer tla edizion de La Usc che vën ora n vënderi che vën ai 14 de nuvëmber.
La ntervista n con' de chësc scioper cun deplù nfurmazions n con' dla problematica pudëis liejer tla edizion de La Usc che vën ora n vënderi che vën ai 14 de nuvëmber.
07 de november 2025
Lat y ueves, prudoc de mpurtanza dl’agricultura da mont
Na cumpunënta da ne lascé nia demez te nosta spëisa da zacan ie l lat y i ueves. S'l on ciaculeda cun Chiara Perissinotto de Urtijëi, cunsulënta per l'agricultura da mont, n cont dla situazion da śën dl zidlamënt de vaces y gialines
L’agricultura da mont ie da for na seva mpurtanta per nosc raions da mont. Do uni liter de lat y uni uef iel jënt che lëura, che se dà ca acioche pudon maië y bever prudoc de cualità y da tlo. Cun i tëmps muda nce l’agricultura da mont, cun la cumpëida de paures da lat che va for inò juvier. On ulù audì l’esperta Chiara Perissinotto, che lëura uni di tl ciamp dla cunsulënza per l'agricultura da mont.
Nathalie Stuffer
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
L’agricultura da mont ie da for na seva mpurtanta per nosc raions da mont. Do uni liter de lat y uni uef iel jënt che lëura, che se dà ca acioche pudon maië y bever prudoc de cualità y da tlo. Cun i tëmps muda nce l’agricultura da mont, cun la cumpëida de paures da lat che va for inò juvier. On ulù audì l’esperta Chiara Perissinotto, che lëura uni di tl ciamp dla cunsulënza per l'agricultura da mont.
Nathalie Stuffer
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
07 de november 2025
Tirolesc y ungeresc
La Consulta per la ntegrazion de Gherdëina à metù a jì nsëira na manifestazion de bal
La ne n'à nia durà giut nchin che duc balova, te n cërtl y pona inò te risses, sun la notes dla mujiga populera ungereja che rundeniva tla pitla sala dl Chemun de S. Cristina.
N merdi de chëst'ena à la Consulta per la ntegrazion de Gherdëina metù a jì per l prim iede na sëira de bal. I bai ungeresc ie do la rata scëmpli y perchël ne se à i partezipanc nia fat ert a i mparé ite. Renata, che ie dla Ungheria, ti à mustrà a duc coche n fej a i balé. Dopro à la Grupa de Bal Populer de Sëlva y S. ...
La ne n'à nia durà giut nchin che duc balova, te n cërtl y pona inò te risses, sun la notes dla mujiga populera ungereja che rundeniva tla pitla sala dl Chemun de S. Cristina.
N merdi de chëst'ena à la Consulta per la ntegrazion de Gherdëina metù a jì per l prim iede na sëira de bal. I bai ungeresc ie do la rata scëmpli y perchël ne se à i partezipanc nia fat ert a i mparé ite. Renata, che ie dla Ungheria, ti à mustrà a duc coche n fej a i balé. Dopro à la Grupa de Bal Populer de Sëlva y S. ...
06 de november 2025
Da n bur’ aunejin a n cin
Truep mutons y mutans se à n dumënia abinà tla Cësa di Cungresc a Urtijëi per ti cialé al teater dla popes "Schwanen" de Eva Sotriffer
Chi ne cunësc pa nia la storia dl bur’ aunejin de H. C. Andersen? Eva Sotriffer se à lascià ispiré da chësta cuntia per si teater dal titul “Schwanen”. N teater belau zënza paroles, che la artista de Tramin cun ravises ladines - si pere ie chersciù su a Urtijëi - à purtà dant n dumënia passeda a Urtijëi sun nvit dla lia Vke de Gherdëina.
EK
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 7 de nuvëmber.
Chi ne cunësc pa nia la storia dl bur’ aunejin de H. C. Andersen? Eva Sotriffer se à lascià ispiré da chësta cuntia per si teater dal titul “Schwanen”. N teater belau zënza paroles, che la artista de Tramin cun ravises ladines - si pere ie chersciù su a Urtijëi - à purtà dant n dumënia passeda a Urtijëi sun nvit dla lia Vke de Gherdëina.
EK
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 7 de nuvëmber.
06 de november 2025
Savëi che la mort ne n’ie nia plu tan dalonc
L KVW à metù a jì n domesdì de nfurmazion cun la psicologa tl ciamp paliatif y psicoterapeuta Daniela Moroder dal titul »L tëmp che resta«. Feter caranta persones, plucheauter de tëmp, à audì cunsëies desfrënc n con' de chësta tematica zitia che possa tuché uniun de nëus
Canche na persona giapa la nutizia de na malatia grieva, pona se muda dut te si vita, l ie mé plu l dann y dut cie che vën do chësta diagnosa. Do la prima gran sperduda ruva la speranza y pona la terapies. N spera de varì, plu tert spèren almanco de miuré. Chisc auc y basc possa duré enes, mënsc o ani.
L segondo gran colp giapa la persona amaleda pona canche l ti vën dit che la terapies ne porta nia ai resultac che n se aspitova. Chësc mumënt ie suvënz mo plu rie. N scumëncia a pensé al tëmp ...
Canche na persona giapa la nutizia de na malatia grieva, pona se muda dut te si vita, l ie mé plu l dann y dut cie che vën do chësta diagnosa. Do la prima gran sperduda ruva la speranza y pona la terapies. N spera de varì, plu tert spèren almanco de miuré. Chisc auc y basc possa duré enes, mënsc o ani.
L segondo gran colp giapa la persona amaleda pona canche l ti vën dit che la terapies ne porta nia ai resultac che n se aspitova. Chësc mumënt ie suvënz mo plu rie. N scumëncia a pensé al tëmp ...
06 de november 2025
Dal eletricher al musical, la cariera de Adam Demetz
Dan puec dis àn partì ora i pesć per i miëur teatri musical tudësc dl ann 2025. Gran pert di 16 pesć à venciù l musical »Die weiße Rose« pra chël che à nce fat pea Adam Demetz de Urtijëi
L fova na sëira drët bela y nteressanta, la sëira de ai 27 de utober a Berlin, cun dutes y duc chëi che fej pert dl mond di musical y dl teater. Danterite fòvel nce un de Gherdëina, un che ova perdrët mparà l mestier da eletricher, ma che à pona ulù jì n’autra streda. »Ntan che laurove te Gherdëina coche eletricher ovi nce na band, i Acclivitas, ma canche àn fat ora de lascé vester me savòvel scialdi sciot y é ulù mparé a cianté per mi cont«, nes à cuntà Adam Demetz.
SPM
L articul va inant tla ...
L fova na sëira drët bela y nteressanta, la sëira de ai 27 de utober a Berlin, cun dutes y duc chëi che fej pert dl mond di musical y dl teater. Danterite fòvel nce un de Gherdëina, un che ova perdrët mparà l mestier da eletricher, ma che à pona ulù jì n’autra streda. »Ntan che laurove te Gherdëina coche eletricher ovi nce na band, i Acclivitas, ma canche àn fat ora de lascé vester me savòvel scialdi sciot y é ulù mparé a cianté per mi cont«, nes à cuntà Adam Demetz.
SPM
L articul va inant tla ...
05 de november 2025
Unissant zënza nëif sun curtina …
... uel dì che l tumerà bonamënter puecia nëif dan Nadel. Tëmp y temperatures ntan l mëns de utober 2025 te Sëlva a 1595 metri
L mëns de utober 2025 ie stat plu frëit de chël dl ann passà cun 5,21 degreies de mesaria; 1,82 °C dessot ala mesaria dl utober dl 2024 che fova de 7,03°C.
L ie stat un di mënsc de utober plu frëic da canche scrije su l tëmp, l fova mé de 0,22 °C sëura la mesaria di ultims 45 ani.
Josef Mussner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 7 de nuvëmber.
L mëns de utober 2025 ie stat plu frëit de chël dl ann passà cun 5,21 degreies de mesaria; 1,82 °C dessot ala mesaria dl utober dl 2024 che fova de 7,03°C.
L ie stat un di mënsc de utober plu frëic da canche scrije su l tëmp, l fova mé de 0,22 °C sëura la mesaria di ultims 45 ani.
Josef Mussner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 7 de nuvëmber.
05 de november 2025
I jëuni dëssa se nfidé deplù
La lia di Jëuni de Sëlva ie ruveda pra n pont zite: l ne vën nia plu drë’ do de nueves te cunsëi
IJëunideSëlvaienaliachemëta jì truepa manifestazions de uni sort, coche de mujiga, de juesc o de jita. Lielajunanzachevëndoyche abelësc cun la vita dl luech cun si atività. Ma al mumënt ie la lia dan a n majer problem: trueps te cunsëi lasciaylnevënniadoijëuniyla jëunes.
On rujenà cun Julia Senoner, cunseliera di Jëuni de Sëlva, de chësta ndesfideda y dl pericul che la lia vede ala nia. Ulà iel pa i jëuni che uel se mpenië per Sëlva?
Dut l articul pudëis liejer tla edizion ...
IJëunideSëlvaienaliachemëta jì truepa manifestazions de uni sort, coche de mujiga, de juesc o de jita. Lielajunanzachevëndoyche abelësc cun la vita dl luech cun si atività. Ma al mumënt ie la lia dan a n majer problem: trueps te cunsëi lasciaylnevënniadoijëuniyla jëunes.
On rujenà cun Julia Senoner, cunseliera di Jëuni de Sëlva, de chësta ndesfideda y dl pericul che la lia vede ala nia. Ulà iel pa i jëuni che uel se mpenië per Sëlva?
Dut l articul pudëis liejer tla edizion ...
