- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
18 de jugn 2026
Y la Zità di Sasc?
I ntervënc y giavedes te chësc raion ie bele da plu giut incà na tematica de descuscion. Śën vëniel pertendù plu scunanza
Ntan l instà dl 2023 iel tl raion dla Zità di Sasc sun Jëuf de Sela unì fat lëures pra l purtoi dai schi de cunliamënt danter Ciampinëi y Jëuf de Sela. D’autonn dl 2022 à la sozietà giapà l’autorisazion de slargiamënt.
Do che l’autoriteies ova cuntrulà la pruzedura, òven udù che l fova unì fat deplù de chël che n ova lascià pro. Aldò dla sozietà respunsabla, la »Piz de Sella SpA«, ie chësc slargiamënt unì fat acioche i giac dala nëif moderns posse passé, per miuré nscila nce la ...
Ntan l instà dl 2023 iel tl raion dla Zità di Sasc sun Jëuf de Sela unì fat lëures pra l purtoi dai schi de cunliamënt danter Ciampinëi y Jëuf de Sela. D’autonn dl 2022 à la sozietà giapà l’autorisazion de slargiamënt.
Do che l’autoriteies ova cuntrulà la pruzedura, òven udù che l fova unì fat deplù de chël che n ova lascià pro. Aldò dla sozietà respunsabla, la »Piz de Sella SpA«, ie chësc slargiamënt unì fat acioche i giac dala nëif moderns posse passé, per miuré nscila nce la ...
18 de jugn 2026
Tlo crëscel verdura y amezizies
Dan n valgun ani incà iel a Soplajes y te Sëlva dan calonia n verzon de cumenanza. Se on ancuntà cun Tobias Klassen te chësc verzon, per ti damandé coche la ie unida a s’l dé y de cie che l se trata
A jì a spaz da Triech ju, à povester vel’un udù che dan n valgun ani incà iel iló, sëura l Zënter Aiut Gherdëina, n pitl verzon. »Verzon de cumenanza« iel scrit sun na tofla iló daujin. De tei verzons nen éi datrai udù tla ziteies, a Bulsan per ejëmpl iel l verzon dla lia »Donne Nissa« ulache jënt da tlo y jënt da oradecà se anconta per lauré deberieda te verzon. Ma te Gherdëina? Iló iel bën mpue zeche de nuef. N di éi pona udù zachei che laurova iló te chël verzon a Soplajes y nscila – ...
A jì a spaz da Triech ju, à povester vel’un udù che dan n valgun ani incà iel iló, sëura l Zënter Aiut Gherdëina, n pitl verzon. »Verzon de cumenanza« iel scrit sun na tofla iló daujin. De tei verzons nen éi datrai udù tla ziteies, a Bulsan per ejëmpl iel l verzon dla lia »Donne Nissa« ulache jënt da tlo y jënt da oradecà se anconta per lauré deberieda te verzon. Ma te Gherdëina? Iló iel bën mpue zeche de nuef. N di éi pona udù zachei che laurova iló te chël verzon a Soplajes y nscila – ...
18 de jugn 2026
Suzesc sportifs y truepa ueia de fé
L ie stat la senteda generela dl Schi Club Gherdëina n mierculdi ai 10 de juni. Na senteda generela cun truepa jënt y mo plu nfurmazions
Dessegur iel un di majeri, sce no l majer club de sport dla valeda, cun si 9 disciplines: schi alpin, biathlon, pudejé, saut, freestyle, peves, la luesa sun purtoi artifiziel, schicross y telemark.
Coche la presidënta Lidia Bernardi nes à dit iel for n gran plajëi pudëi saludé tan de jënt pra la senteda generela, l ie nce n mumënt mpurtant per fé l cheder dla situazion y rengrazië i sponsëures. Tl zënter dl club resta for i atlec, de ndut 219, spartì su te 28 grupes – danter Schi Club ...
Dessegur iel un di majeri, sce no l majer club de sport dla valeda, cun si 9 disciplines: schi alpin, biathlon, pudejé, saut, freestyle, peves, la luesa sun purtoi artifiziel, schicross y telemark.
Coche la presidënta Lidia Bernardi nes à dit iel for n gran plajëi pudëi saludé tan de jënt pra la senteda generela, l ie nce n mumënt mpurtant per fé l cheder dla situazion y rengrazië i sponsëures. Tl zënter dl club resta for i atlec, de ndut 219, spartì su te 28 grupes – danter Schi Club ...
17 de jugn 2026
N se à dessenà y abù mpermel
N mierculdi dl’ena passeda iel stat senteda dl Cunsëi de Chemun de Urtijëi. Do che i prims ponc ie unic dac pro zënza de gran discuscions, ne n’àla pra la apruvazion dl plann dl tlima nia ulù vester. I cunselieres dl SVP ie levei su y se n ie jic ora de sala
...
...
17 de jugn 2026
Cunvëni nternaziunel n con’ di dërc dla mendranzes
L aucat Christoph Peratoner de Sëlva à n lunesc prejentà si liber »Grundlagen des völkerrechtlichen, europarechtlichen und verfassungsrechtlichen Minderheitenschutzes« pra n cunvëni cun de plu esperc
Christoph Perathoner à te si liber de feter 1.500 plates, che ie n scrit abilitatif per deventé prufessëur de università, fat na analisa drët sota dla scunanza dla rujeneda ladina, ti cialan dal pont de ududa dla costituzion y dla Union Europea, ma paredlan nce la situazion di Ladins dla Dolomites cun chëla di Furlans y di Grijons. Pra n cunvëni a Bulsan àl prejentà si scrit.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 19 de juni.
SPM
Christoph Perathoner à te si liber de feter 1.500 plates, che ie n scrit abilitatif per deventé prufessëur de università, fat na analisa drët sota dla scunanza dla rujeneda ladina, ti cialan dal pont de ududa dla costituzion y dla Union Europea, ma paredlan nce la situazion di Ladins dla Dolomites cun chëla di Furlans y di Grijons. Pra n cunvëni a Bulsan àl prejentà si scrit.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 19 de juni.
SPM
12 de jugn 2026
Ciuldì pa no?
Na mostra dl'artista de Fie Mirjiam Heiler deberieda cun l artist de Gherdëina Arnold Holzknecht tl Circolo
I lëures tla mostra de Mirjiam Heiler y Arnold Holzknecht nasc da n pruzes de variazion y repetizion. Si pratica artistica se muev danter na strutura tlera y muvimёnc organics y ie lieda al’ert cuncreta y minimalista. Y propi chësc cunzet artistich iel da udëi ti lëures metui ora tl Circolo. La giaurida dla mostra ie stata n vënderdi ai 5 de juni.
De Heiler y Holzknecht y la paroles dla presidënta Valeria Stuflesser pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc.
I lëures tla mostra de Mirjiam Heiler y Arnold Holzknecht nasc da n pruzes de variazion y repetizion. Si pratica artistica se muev danter na strutura tlera y muvimёnc organics y ie lieda al’ert cuncreta y minimalista. Y propi chësc cunzet artistich iel da udëi ti lëures metui ora tl Circolo. La giaurida dla mostra ie stata n vënderdi ai 5 de juni.
De Heiler y Holzknecht y la paroles dla presidënta Valeria Stuflesser pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc.
12 de jugn 2026
Lidia Bernardi saluda la scola
Do belau 42 doi ani va la nsenianta de sport Lidia Bernardi de Urtijëi n pension. On ciaculà cun ëila
Cun 25 ani à Lidia Bernardi de Urtijëi scumencià a nsenië y l ie da iló incà for stat na si pascion. Daujin a si ncëria da presidënta dl Schi Club Gherdëina, ti àla nsenià a truep sculeies y truepa sculées sport. Me é ancuntà cun ëila per rujené de si percurs, vel'anedota de si ani de lëur y de cie che la fajerà śën che la va n pension.
Ti on fat na ntervista che pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc. Ti mbincion dut l bon a Lidia Bernardi.
Julia Lardschneider
Cun 25 ani à Lidia Bernardi de Urtijëi scumencià a nsenië y l ie da iló incà for stat na si pascion. Daujin a si ncëria da presidënta dl Schi Club Gherdëina, ti àla nsenià a truep sculeies y truepa sculées sport. Me é ancuntà cun ëila per rujené de si percurs, vel'anedota de si ani de lëur y de cie che la fajerà śën che la va n pension.
Ti on fat na ntervista che pudëis liejer tla edizion atuela de La Usc. Ti mbincion dut l bon a Lidia Bernardi.
Julia Lardschneider
12 de jugn 2026
“Datrai se n stàn pa miec al’auta che sun fonz”
David Piazza y David Perathoner à batù l record dl jol plu lonch pian via da Gherdëina
Plu de 200 chilometri se tratòvela de fé y chël ti ie ala fin de mei garatà ai doi David de Urtijëi. Bele da giut incà ova i cumëmbri dl Parapendio Club Gherdëina chësc travert dan i uedli: vester boni de fé n triangul FAI de passa doicënt chilometri cun l parapënd pian via da Gherdëina. »Perdrët fovi pa bën dan passa diesc ani bele julà passa doicënt chilometri pian via da Col Rodela, nen ove fat 235, ma i ne me l à nia lascià valëi, davia che l ne n’ie nia te Gherdëina«, s’la rij David Piazza ...
Plu de 200 chilometri se tratòvela de fé y chël ti ie ala fin de mei garatà ai doi David de Urtijëi. Bele da giut incà ova i cumëmbri dl Parapendio Club Gherdëina chësc travert dan i uedli: vester boni de fé n triangul FAI de passa doicënt chilometri cun l parapënd pian via da Gherdëina. »Perdrët fovi pa bën dan passa diesc ani bele julà passa doicënt chilometri pian via da Col Rodela, nen ove fat 235, ma i ne me l à nia lascià valëi, davia che l ne n’ie nia te Gherdëina«, s’la rij David Piazza ...
11 de jugn 2026
L cangur sauta trëi scialieres al iede
Sculeies y sculées de Gherdëina à fat pea pra l cuncors nternaziunel de matematica "Känguru" y i à desmustrà de savëi da pensé cun si cë
“L cangur sauta suvier, trëi scialieres al iede. Y uni iede che l cangur sauta, fej nce l liever n saut de doi scialieres juvier. Sce la scela à de ndut cënt scialieres, sun ciun se anconti pa?” De tei y d’autri pitli ndevins messova i sculeies cialé de ressolver pra l cuncors “Känguruh der Mathematik”. L se trata de n cuncors nternaziunel che dëssa descedé ti mutons y tla mutans la legrëza per i conc. La Sozietà europeica dla matematica (EMS) y la Association Kangourou sans Frontières (AKSF) l ...
“L cangur sauta suvier, trëi scialieres al iede. Y uni iede che l cangur sauta, fej nce l liever n saut de doi scialieres juvier. Sce la scela à de ndut cënt scialieres, sun ciun se anconti pa?” De tei y d’autri pitli ndevins messova i sculeies cialé de ressolver pra l cuncors “Känguruh der Mathematik”. L se trata de n cuncors nternaziunel che dëssa descedé ti mutons y tla mutans la legrëza per i conc. La Sozietà europeica dla matematica (EMS) y la Association Kangourou sans Frontières (AKSF) l ...
10 de jugn 2026
Vijita de paleontologhes tl Museum Gherdëina y escurscion sun Secëda
Cunvëni nternaziunel y nrescides atueles sun l Trias a Agordo
Nia mé la belëza dla Dolomites ma propi nce si richëza geolo-paleontologica porta for inò adalerch studiëusc y esperc te Gherdëina. Chëst’ena passeda iel inò ruvà tl Museum Gherdëina a Urtijëi na grupa de vint studënc dala Università de Beijing (Cina) menei dal paleontologh Andrea Tintori, che da passa 10 ani porta inant na cunlaurazion scientifica danter la Dolomites, la Elpes y l cuntinënt asiatich. Chëst iede fova nce leprò na grupa de partezipanc dl cunvëni nternaziunel che ie stat dan curt ...
Nia mé la belëza dla Dolomites ma propi nce si richëza geolo-paleontologica porta for inò adalerch studiëusc y esperc te Gherdëina. Chëst’ena passeda iel inò ruvà tl Museum Gherdëina a Urtijëi na grupa de vint studënc dala Università de Beijing (Cina) menei dal paleontologh Andrea Tintori, che da passa 10 ani porta inant na cunlaurazion scientifica danter la Dolomites, la Elpes y l cuntinënt asiatich. Chëst iede fova nce leprò na grupa de partezipanc dl cunvëni nternaziunel che ie stat dan curt ...
09 de jugn 2026
Mé plu doi pruzescions n Dumënia dai Andli
L se muda for inò velch tla Union Pasturela de Gherdëina. A S.Cristina ne n'àn chëst ann nia plu fat la pruzescion. Povester jiràn inò de reviers ala juebia. On audì n valgun pensieres de sn. digan Ivo Costanzi
Nchin l ann 1977 festejòven mo la juebia dai Andli, ma l stat talian ova ntlëuta tëut ju la festa zivila che fova nscila unida spusteda ala dumënia do. Te truep stac coche la Spagna, Portugal, Croazia, Irlanda y te chëi ulache n rejona tudësch vëniel mo festejà la juebia.
L Corpus Domini, la Solenità dl Santiscim Corp y Sanch de Gejù, ie na festa mpurtanta tl ann liturgich, dlonch vëniel nce metù a jì pruzescions. Tres la cumpëida for mëndra de prevesc y la età auta de chisc, vëniel nce ...
Nchin l ann 1977 festejòven mo la juebia dai Andli, ma l stat talian ova ntlëuta tëut ju la festa zivila che fova nscila unida spusteda ala dumënia do. Te truep stac coche la Spagna, Portugal, Croazia, Irlanda y te chëi ulache n rejona tudësch vëniel mo festejà la juebia.
L Corpus Domini, la Solenità dl Santiscim Corp y Sanch de Gejù, ie na festa mpurtanta tl ann liturgich, dlonch vëniel nce metù a jì pruzescions. Tres la cumpëida for mëndra de prevesc y la età auta de chisc, vëniel nce ...
07 de jugn 2026
L fina via n ann de scola che ie stat mpue autramënter che i autri ani
Per la fin dl ann de scola ti ons fat n valguna dumanes ala diretëura dla direzion raiunela de Sëlva y S.Cristina Ute Senoner. On damandà do coche ie stat chësc ann zënza jites de mei, festes di lëns y pruiec cun esperc esterns
N mierculdi ai 16 de juni scumëncia inò la feries per i mutons y la mutans dla scoles elementeres y mesanes de Gherdëina. Do n ann lonch, ntan chël che nsenianc y sculeies se à purvà dassënn y à mparà truep, se ncunforta duc sun la vacanzes.
Coche on scrit l’ena passeda, ne n’iel te belau duta la scoles ladines y tudësces de Südtirol ntan chëst ann de scola nia unì metù a jì ativiteies extrascolastiches, che ulëssa dì ativiteies che la nseniantes y i nsenianc fej ...
N mierculdi ai 16 de juni scumëncia inò la feries per i mutons y la mutans dla scoles elementeres y mesanes de Gherdëina. Do n ann lonch, ntan chël che nsenianc y sculeies se à purvà dassënn y à mparà truep, se ncunforta duc sun la vacanzes.
Coche on scrit l’ena passeda, ne n’iel te belau duta la scoles ladines y tudësces de Südtirol ntan chëst ann de scola nia unì metù a jì ativiteies extrascolastiches, che ulëssa dì ativiteies che la nseniantes y i nsenianc fej ...
06 de jugn 2026
Aita y Luis, chël pudësses vester tu
La autëura rumancia Flurina Badel à prejentà si liber »Tschiera« n vënderdi dl'ena passeda a Urtijëi. N roman nasciù dal sënn per l vënder ora de si ncësa
Flurina Badel, nasciuda tl 1983 a Lavin dlongia Zernez tla Engiadina Bassa, ie scritëura y artista. Do si prim liber »tinnitus tropic«, n liber de poejies per vallader che à venciù l pest literer dla Svizra, àla tl 2024 publicà l roman »Tschiera« cun la Chasa Editura Rumantscha. »Tschiera« che uel dì nibl, à abù n gran suzes ti Grijons; l ie unì premià cun n pest leterer y l à vendù passa mile copies. Na cumpëida straurdinera per na rujeneda de mendranza coche l rumantsch grischun.
La Union ...
Flurina Badel, nasciuda tl 1983 a Lavin dlongia Zernez tla Engiadina Bassa, ie scritëura y artista. Do si prim liber »tinnitus tropic«, n liber de poejies per vallader che à venciù l pest literer dla Svizra, àla tl 2024 publicà l roman »Tschiera« cun la Chasa Editura Rumantscha. »Tschiera« che uel dì nibl, à abù n gran suzes ti Grijons; l ie unì premià cun n pest leterer y l à vendù passa mile copies. Na cumpëida straurdinera per na rujeneda de mendranza coche l rumantsch grischun.
La Union ...
05 de jugn 2026
»On arjont l lim, messon fé velch«
L assessëur Daniel Alfreider ie unì nvià ite a Urtijëi a tenì n referat n cont dla mubiltà. L à rujenà n generel dl Südtirol, de coche la Provinzia cëla de manejé l trafich che vën da ann a ann majer y nce dla situazion sun i jëufs dla Dolomites
La sëira cun l assessëur provinziel Daniel Alfreider, n merdi ai 26 de mei a Urtijëi, ie unida giaurida dala cunseliera dla frazions ladines dl Chemun de Ciastel Iris Gartner, coche reprejentanta di jëuni dl partit dla SVP che à metù a jì chësta manifestazion. Tl local di jëuni Saut iel ruvà adalerch cumëmbri dl partit, ma nce d’autri nteressei, jëuni y manco jëuni, y mpo n valguna persones da d’autra valedes.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
La sëira cun l assessëur provinziel Daniel Alfreider, n merdi ai 26 de mei a Urtijëi, ie unida giaurida dala cunseliera dla frazions ladines dl Chemun de Ciastel Iris Gartner, coche reprejentanta di jëuni dl partit dla SVP che à metù a jì chësta manifestazion. Tl local di jëuni Saut iel ruvà adalerch cumëmbri dl partit, ma nce d’autri nteressei, jëuni y manco jëuni, y mpo n valguna persones da d’autra valedes.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
03 de jugn 2026
Surëdl y mujiga
Coche l ie urmei tradizion, iel nce chëst ann stat la segra da Bula, n dumënia ai 31 de mei
Dala nuef daduman iel stat la santa mëssa. Daldò iel stat n di plën de prugram da festa y dantaldut de mujiga: dala diesc danmesdì àl sunà la Böhmische da Bula y dala 11:45 inant la Mujiga di Jëuni Gherdëina. Dala 12:30 àl sunà la Mujiga de Kollmann y da mesa la trëi domesdì àl balà la grupa "Gipfplattla". Da mesa ala cater inant àl sunà la grupa "Cumpanies di Crëps".
La paroles dl sëurastant dla Mujiga da Bula pudëis liejer tl articul che vën ora tla edizion nueva de La Usc n vënderdi ai 5 de ...
Dala nuef daduman iel stat la santa mëssa. Daldò iel stat n di plën de prugram da festa y dantaldut de mujiga: dala diesc danmesdì àl sunà la Böhmische da Bula y dala 11:45 inant la Mujiga di Jëuni Gherdëina. Dala 12:30 àl sunà la Mujiga de Kollmann y da mesa la trëi domesdì àl balà la grupa "Gipfplattla". Da mesa ala cater inant àl sunà la grupa "Cumpanies di Crëps".
La paroles dl sëurastant dla Mujiga da Bula pudëis liejer tl articul che vën ora tla edizion nueva de La Usc n vënderdi ai 5 de ...
02 de jugn 2026
N mei tl prim nia drë' bel y pona bon ciaut
Tëmp y temperatures ntan l mëns de mei te Sëlva a 1595 metri
L mëns de mei 2026 ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 10,19°C degreies de mesaria - 9,14°C dl 2025 y 1,05°C sëura la temperatura dl mëns de mei 2025.
L mei 2026 ie n con' de temperatura stat 1,14 degreies sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 15 dl mëns cun na mesaria de 1,67°C y na minima - ai 13 de mei - de 2,5 °C de frëit. L di plu ciaut éi muserà ai 26 dl mëns cun 18,33 °C de mesaria y na mascima, for n chël di, de 25°C.
Dut l articul tla edizion nueva ...
L mëns de mei 2026 ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 10,19°C degreies de mesaria - 9,14°C dl 2025 y 1,05°C sëura la temperatura dl mëns de mei 2025.
L mei 2026 ie n con' de temperatura stat 1,14 degreies sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 15 dl mëns cun na mesaria de 1,67°C y na minima - ai 13 de mei - de 2,5 °C de frëit. L di plu ciaut éi muserà ai 26 dl mëns cun 18,33 °C de mesaria y na mascima, for n chël di, de 25°C.
Dut l articul tla edizion nueva ...
01 de jugn 2026
I verzons dl paravis y si daunì
Chëst ann festejea la Bienela Gherdëina l iubileum de n dejené. Nchin de setëmber ert te duta la valeda
Da 16 ani incà - y per l 10ejim iede - iel la Bienela Gherdëina da nëus te valeda, n evënt d'ert cuntemporana che mët a jì mostres, nstalazions y d'auter for tl ciamp dl'ert a Urtijëi y a livel de valeda.
L'idea ie stata chëla dla galarista Doris Ghetta y ie urmei n festival d'ert nia plu da pensé demez. Da coche l ie unì spiegà ie la Bienela "nasciuda per ti dé na sburdla al barat danter inuvazion y tradizion dl’ert te Gherdëina".
Al didancuei iel...
Deplù n con' de chësc festival ...
Da 16 ani incà - y per l 10ejim iede - iel la Bienela Gherdëina da nëus te valeda, n evënt d'ert cuntemporana che mët a jì mostres, nstalazions y d'auter for tl ciamp dl'ert a Urtijëi y a livel de valeda.
L'idea ie stata chëla dla galarista Doris Ghetta y ie urmei n festival d'ert nia plu da pensé demez. Da coche l ie unì spiegà ie la Bienela "nasciuda per ti dé na sburdla al barat danter inuvazion y tradizion dl’ert te Gherdëina".
Al didancuei iel...
Deplù n con' de chësc festival ...
31 de mei 2026
Cie suzédel pa cun l »Ladinia«?
Duc l cunësc, ma deguni ne ti cëla plu de ntant- a chëi da oradecà ti sàutel tl uedl: l ex hotel Ladinia tl zënter de Urtijëi. Un di frabicac plu burc y tralascei dl luech. Bele da ani incà ne se muev nia. On ulù audì l ambolt Tobia Moroder
Dan puec dis àn fat n’ancunteda danter reprejentanc dl Chemun y l patron dla frabiga. Aldò dl ambolt de Urtijëi ie śën dut mpue plu tler. Cun un n ujin s’l àn bele da n pez fata ora, cun d’autri doi fòven ruvei dan sunieria, ma iló à l Chemun venciù. Nscila iel śën dut tler y n possa scumencé inò da nuef cun la tratatives.
SPM
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Dan puec dis àn fat n’ancunteda danter reprejentanc dl Chemun y l patron dla frabiga. Aldò dl ambolt de Urtijëi ie śën dut mpue plu tler. Cun un n ujin s’l àn bele da n pez fata ora, cun d’autri doi fòven ruvei dan sunieria, ma iló à l Chemun venciù. Nscila iel śën dut tler y n possa scumencé inò da nuef cun la tratatives.
SPM
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
28 de mei 2026
L FC Gherdëina pierd trëi jugadëures cun esperienza
L'ena passeda ëis pudù liejer dla sajon dl FC Gherdëina. Ncuei ulons ti lascé la lerch a trëi jugadëures che à cun la fin dl campiunat 25/26 nce finà si cariera. I ne fajerà n auter ann nia plu pert dla prima scuadra
Aron Kostner ie un de chëi che à lascià cun la fin de chësc campiunat. Cun sëidesc ani òvel pudù fé pea l prim iede te prima scuadra, l fova l ann 2007. Na cariera bela y longia àl abù, for per l FCG. L nes à cuntà che l se à mudà truep te Gherdëina. »Dut ie unì plu prufesciunel, cun plu trainer, nce per l’atletica y la tatica, n udova y sentiva ti ani passei che l fova na gran ueia de jì su de categuria. Ne crëie nia che l ie mo na scuadra te Südtirol che à te chisc ultims cin’ ani fat tan de ...
Aron Kostner ie un de chëi che à lascià cun la fin de chësc campiunat. Cun sëidesc ani òvel pudù fé pea l prim iede te prima scuadra, l fova l ann 2007. Na cariera bela y longia àl abù, for per l FCG. L nes à cuntà che l se à mudà truep te Gherdëina. »Dut ie unì plu prufesciunel, cun plu trainer, nce per l’atletica y la tatica, n udova y sentiva ti ani passei che l fova na gran ueia de jì su de categuria. Ne crëie nia che l ie mo na scuadra te Südtirol che à te chisc ultims cin’ ani fat tan de ...
28 de mei 2026
Mpo mo na festa di lëns
I mutons y la mutans dla scola elementera de Santa Cristina ie unic nviei ala festa di lëns sun Pana dal Chemun de Santa Cristina, dala Lia dl Turism y dala furestela de Gherdëina. N mierculdi dl'ena passeda fòvela tan inant
Deguna festa di lëns? Chëla no ne va. Ai mutons y ala mutans ti sal uni ann bel a pudëi jì tl bosch, senté n lën, ti taché ntëur na pinta y passé dopro for inò a cialé sce l ie chersciù. Ma dantaldut iel na scumenciadiva, che ti nsënia ai mëndri che n muessa cialé dl bosch y che l ie de valor per duc nëus.
I maestri y la maestres dla scola elementera de Santa Cristina ne n’à chëst ann de scola metù a jì deguna jites y ativiteies extracuriculeres, davia che i à fat pea pra la prutesta di ...
Deguna festa di lëns? Chëla no ne va. Ai mutons y ala mutans ti sal uni ann bel a pudëi jì tl bosch, senté n lën, ti taché ntëur na pinta y passé dopro for inò a cialé sce l ie chersciù. Ma dantaldut iel na scumenciadiva, che ti nsënia ai mëndri che n muessa cialé dl bosch y che l ie de valor per duc nëus.
I maestri y la maestres dla scola elementera de Santa Cristina ne n’à chëst ann de scola metù a jì deguna jites y ativiteies extracuriculeres, davia che i à fat pea pra la prutesta di ...
