- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
07 de fauré 2026
Ti cialé al’ert y al artejanat da n auter pont de ududa
Tl Museum Gherdëina iel dan otodì unì prejentà na mostra nueva dal titul »Pec de n mond«. La mostra lascia udëi coche chëi de Gherdëina ova liams cun l'ert y la cultura de duta la Europa, ma nce coche i fova mpo liei a n si mond, na vita scëmpla da paur tla Dolomites
Mpuech àl bën fat mel al cuer a ne pudëi nia plu mëter ora vel’ pez che n ova for tan prijà, coche la figures urigineles dla dlieja da Sacun di scultëures Trebinger y Vinatzer o l bel Crist de Val dl 16ejim secul. Ma sce n uel ti fé lerch a velch de nuef, pona muessen datrai nce renunzië a zeche. L ann passà à l Museum naugurà la mostra dla chiena dla Sevi, na mostra nterativa drët garateda ti salamënc ulache l fova dant metù ora scultures y pitures dla tradizion dl ziplé y dl’ert de Gherdëina. ...
Mpuech àl bën fat mel al cuer a ne pudëi nia plu mëter ora vel’ pez che n ova for tan prijà, coche la figures urigineles dla dlieja da Sacun di scultëures Trebinger y Vinatzer o l bel Crist de Val dl 16ejim secul. Ma sce n uel ti fé lerch a velch de nuef, pona muessen datrai nce renunzië a zeche. L ann passà à l Museum naugurà la mostra dla chiena dla Sevi, na mostra nterativa drët garateda ti salamënc ulache l fova dant metù ora scultures y pitures dla tradizion dl ziplé y dl’ert de Gherdëina. ...
07 de fauré 2026
Iel pa miec l smaché o mpo l dé inant?
Davia che la Caritas ne se cruzia nia plu de abiné adum i guanc adurvei, à la Cumenanza raiunela Salten-Scilier sëurantëut chësc servisc per i Chemuns de Gherdëina. On nrescì coche l funziunea, cie che l suzed cun i guanc de segonda man y sce l cunvën
I Chemuns de Gherdëina à fat al savëi che da śën inant vëniel inò abinà adum guant de segonda man. N possa jì a se tò i sac da mëter ite i guanc che n ne n'adrova nia plu ti trëi Chemuns y i costa 2,5 € l un. N possa, coche dant, i dé ju tl Zënter de rezitlaje a Puntives. L vën prià bel de dé ju mé guant, ciauzei y stofs nëc y te na bona cundizion. L guant danejà o scialdi da ledam muessa unì smacà tl refudam de cësa, à fat al savëi i Chemuns.
L ie de velch na bona nutizia, davia che sce n ...
I Chemuns de Gherdëina à fat al savëi che da śën inant vëniel inò abinà adum guant de segonda man. N possa jì a se tò i sac da mëter ite i guanc che n ne n'adrova nia plu ti trëi Chemuns y i costa 2,5 € l un. N possa, coche dant, i dé ju tl Zënter de rezitlaje a Puntives. L vën prià bel de dé ju mé guant, ciauzei y stofs nëc y te na bona cundizion. L guant danejà o scialdi da ledam muessa unì smacà tl refudam de cësa, à fat al savëi i Chemuns.
L ie de velch na bona nutizia, davia che sce n ...
06 de fauré 2026
Mo dodescmile liec per Sudtirol? Prëibel no
L’idea dl assessëur per l turism dla Provinzia de Bulsan, Luis Walcher, de ulëi spënjer mo de n valgun ani l dërt de pudëi fé mo dodescmile liec te raions turistics nueves, ne ti à nia plajù ai respunsabli tl ciamp dl turism de Gherdëina. On audì la minonga dl presidënt de Dolomites/Val Gardena, Christoph Vinatzer
Canche Arnold Schuler fova mo assessëur per l turism te nosta Provinzia fòvel stat bon de druché tres n stop ai liec, dessegur nce ajache da truepa pertes unìvel dit che l nen ie assé. Bele te chëi ani cunesciòven la parola »overtourism«.
Per raions turistics y liec bele udui dant òven dit che i pudova mo i frabiché nchin de setëmber de chëst ann. Śën, puec mënsc dan che ruvon a chësta data, àn capì che feter dodescmile liec ne n’ie te chisc ani nia unic fac, per vel’ gauja che ne savon nia. A ...
05 de fauré 2026
La sëula bedaia olimpica de pudejé dl Sudtirol ...
... ie tla mans de na ex-atleta de S. Cristina. N unëur de Karin Moroder, che à tl 1998 pra i Juesc Olimpics de Nagano venciù na bedaia de bront, iel inier unì inaugurà na tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina
Tl 1998 pra i Juesc Olimpics a Nagano ova Manuela di Centa, Gabriella Paruzzi, Stefania Belmondo y Karin Moroder venciù na bedaia de bront tla stafeta dl'ëiles de pudejé. N gran unëur per la atleta de S. Cristina.
Cun na pitla festa àn inier descurì la tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina, coche testemunianza de chësc gran travert sportif dla ex-atleta de S. Cristina. L ie unit adalerch truepa autoriteies dl Chemun, dl VSS dl Sudtirol, reprejentanc dl Schi Club Gherdëina, ...
Tl 1998 pra i Juesc Olimpics a Nagano ova Manuela di Centa, Gabriella Paruzzi, Stefania Belmondo y Karin Moroder venciù na bedaia de bront tla stafeta dl'ëiles de pudejé. N gran unëur per la atleta de S. Cristina.
Cun na pitla festa àn inier descurì la tofla nueva dlongia la palestra de S. Cristina, coche testemunianza de chësc gran travert sportif dla ex-atleta de S. Cristina. L ie unit adalerch truepa autoriteies dl Chemun, dl VSS dl Sudtirol, reprejentanc dl Schi Club Gherdëina, ...
05 de fauré 2026
Viver n sëmi
La cumbinazion nordica ne n’ie per l’ëiles nia olimpica. On rujenà cun Daniela Dejori de chësta desvalivanza
L’ena che vën iel la prima garejedes de cumbinazion nordica di Juesc olimpics, ma mé per i ëi. L se trata dla sëula disciplina olimpica ulaché i ëi possa garejé, ma l’ëiles nia. Belau nia da crëier, ma vëira. É rujenà cun Daniela Dejori, atleta de avisa chësc sport, che possa mé cialé pro la proscima garejedes. L sëmi dla Olimpiades ie per la mutans dla cumbinazion mo dalonc.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
L’ena che vën iel la prima garejedes de cumbinazion nordica di Juesc olimpics, ma mé per i ëi. L se trata dla sëula disciplina olimpica ulaché i ëi possa garejé, ma l’ëiles nia. Belau nia da crëier, ma vëira. É rujenà cun Daniela Dejori, atleta de avisa chësc sport, che possa mé cialé pro la proscima garejedes. L sëmi dla Olimpiades ie per la mutans dla cumbinazion mo dalonc.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
04 de fauré 2026
Diesc dis de sport y atività da d’inviern cun i carabiniers
L ie inò stat l’Arma Ski Challenge, na manifestazion metuda a jì dai carabiniers cun d’uni sort de avenimënc desfrënc
N dumënia ai 1. de fauré iel stat l ultim di dla Arma Ski Challenge, na seria de manifestazions da d’inviern metudes a jì dal’Erma di Carabiniers che à durà disc dis. Prinzipalmënter ie la manifestazions unides fata te Gherdëina, cun vel’ ezezion
Dl prugram y de cie che l se trata plu avisa, pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
N dumënia ai 1. de fauré iel stat l ultim di dla Arma Ski Challenge, na seria de manifestazions da d’inviern metudes a jì dal’Erma di Carabiniers che à durà disc dis. Prinzipalmënter ie la manifestazions unides fata te Gherdëina, cun vel’ ezezion
Dl prugram y de cie che l se trata plu avisa, pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
Julia Lardschneider
04 de fauré 2026
Adam Oberhauser vizecampion dla Talia, Katharina Senoner bedaia de bront
Chësc fin dl’ena iel ruvà adum adum a Entracque tl Piemont i biatlec dla categuries mutons y aliefs de duta la Talia per fé pea pra doi garejedes che valova per i campiunac naziunei
De Gherdëina à pudù fé pea pra chësta garejedes 13 atlec y atletes. Bele n juebia daduman iesen piei via de viers dl Piemont cun doi pulmins ciariei cun schi da pudejé y stlops. Ilé se ài pona ancuntà cun i autri sportifs dl Sudtirol.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
De Gherdëina à pudù fé pea pra chësta garejedes 13 atlec y atletes. Bele n juebia daduman iesen piei via de viers dl Piemont cun doi pulmins ciariei cun schi da pudejé y stlops. Ilé se ài pona ancuntà cun i autri sportifs dl Sudtirol.
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc, che vën ora n vënderdi ai 6 de fauré.
01 de fauré 2026
Na lana che sciauda l cuer
La grupa Gherdëina per l Perù y i ulenteres dla urganisazion Mato Grooso mët a jì tla Lia Mostra d'Ert a Urtijëi na mostra de guanc de lana fac a man tla miscions dl Perù
Sbetri, guanc, roces, manëces, cazines, sciarpes y plumaces d'uni culëur, dut fat a man dal'ëiles tl Perù, iel da giapé chisc dis da cumpré tl self dla mostres dl Circolo Lia Mostra d'Ert. L se trata de guanc fac cun lana de alpaca: pec che tën ciaut, ma che sciauda nce l cuer. Dut cie che n tira ite ntan chësta mostra va a fin de bën per sustenì i pruiec dla "Operazione Mato Grosso" tla America dl Sud.
EK
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Sbetri, guanc, roces, manëces, cazines, sciarpes y plumaces d'uni culëur, dut fat a man dal'ëiles tl Perù, iel da giapé chisc dis da cumpré tl self dla mostres dl Circolo Lia Mostra d'Ert. L se trata de guanc fac cun lana de alpaca: pec che tën ciaut, ma che sciauda nce l cuer. Dut cie che n tira ite ntan chësta mostra va a fin de bën per sustenì i pruiec dla "Operazione Mato Grosso" tla America dl Sud.
EK
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
31 de jené 2026
Ce ferdon ntan la ultima Olimpiades
Dan setant'ani, avisa ntan la Olimpiades da d'inviern via n Ampëz, iel de fauré stat n gran frëit te nosta valeda y te duta l'Europa
Ai 27 de jené dl 1956 ova fat iruzion te duta l’Europa Zentrela y nchinamei nchin japé dla Talia aria frëida dala Scandinavia y plu avisa dala Svezia y dala Finlandia ju. La temperatures se ova arbassà dassënn nce tlo da nëus. Cun puecia nëif tumeda ti mënsc dant, dlaciova la cundutures dal’ega che ne fova nia sotes assé te tiera. Sambën che de nuet, ma nce via per l di, messòven lascé jì n fil d’ega te cësa per ne avëi daduman nia dut dlacià.
L fova ntlëuta nce l tëmp dla Olimpiades de Cortina. ...
Ai 27 de jené dl 1956 ova fat iruzion te duta l’Europa Zentrela y nchinamei nchin japé dla Talia aria frëida dala Scandinavia y plu avisa dala Svezia y dala Finlandia ju. La temperatures se ova arbassà dassënn nce tlo da nëus. Cun puecia nëif tumeda ti mënsc dant, dlaciova la cundutures dal’ega che ne fova nia sotes assé te tiera. Sambën che de nuet, ma nce via per l di, messòven lascé jì n fil d’ega te cësa per ne avëi daduman nia dut dlacià.
L fova ntlëuta nce l tëmp dla Olimpiades de Cortina. ...
31 de jené 2026
Na gran grupa de jëuni y jëunes che vën do
I Jëuni de Sëlva à tenì si senteda generela y lità n cunsëi nuef
Povester se lecòrdel mo vel’ un o vel’autra de vo canche on rujenà cun Julia Senoner, cunseliera di Jëuni de Sëlva da dant, n con’ dla
situazion che l ie stat pra la lia, canche l semiova sciche sce l ne fossa nia plu jëuni che zapëssa ite te cunsëi. Ma per fertuna ne n’iela nia stata nscila. La lia à tenì si senteda generela, ulache i à lità n cunsëi nuef. Trueps de nueves ie zapei ite te cunsëi.
Tl cunsëi nuef iel..
I inuemes pudëis liejer do tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
Povester se lecòrdel mo vel’ un o vel’autra de vo canche on rujenà cun Julia Senoner, cunseliera di Jëuni de Sëlva da dant, n con’ dla
situazion che l ie stat pra la lia, canche l semiova sciche sce l ne fossa nia plu jëuni che zapëssa ite te cunsëi. Ma per fertuna ne n’iela nia stata nscila. La lia à tenì si senteda generela, ulache i à lità n cunsëi nuef. Trueps de nueves ie zapei ite te cunsëi.
Tl cunsëi nuef iel..
I inuemes pudëis liejer do tl'edizion atuela de La Usc di Ladins.
Julia ...
30 de jené 2026
Na fin tragica
Tla edizion atuela de La Usc di Ladins ons scrit de coche na seniëura tudëscia che se ova n lunesc perdù à sëuravivù na nuet tl bosch sëura Sciuz te Sëlva. L ne n'ie belau nia da crëier, ma l'ëila ne fova n mierculdi sëira inò nia da abiné
Do doi nuetes che n l’à crissa l’àn ncuei (vënderdi) abineda. Per Sabine Rockel (64 ani) ne n’iel plu stat nia da nfé, n à mé plu pudù cunstaté si mort.
EK
30 de jené 2026
Cianté deberieda ie n privilegh
N vënderdi ai 16 de jené à l Cor de Dlieja de Runcadic tenì si reunion generela tl Hotel Digon. Sun l orden dl di fòvel chëst ann, danter l auter, nce la veles per l cunsëi nuef
La sëurastanta Doris Bergmeister à giaurì la sëira, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl'armunia di sonns.
Per l Cor de Runcadic, la scrivana Karin Irsara
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
La sëurastanta Doris Bergmeister à giaurì la sëira, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl'armunia di sonns.
Per l Cor de Runcadic, la scrivana Karin Irsara
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
30 de jené 2026
Cianté deberieda ie n privilegh
N vënderdi ai 16 de jené 2026 à l Cor de Dlieja de Runcadic tenì si senteda generela. Sun l orden dl di fòvel chëst ann, danter l auter, nce la veles per l cunsëi nuef
La sëurastanta Doris Bergmeister à nvià via la senteda, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl’armunia di sonns. Ëila à prià bel de tenì inant adum y de lauré cun legrëza, mpëni y bona
ueia. Na gran lauda ti àla sambën fat a dut l diretif che se à for desmustrà dassënn despunibl per d’uni ...
La sëurastanta Doris Bergmeister à nvià via la senteda, saludà duc i prejënc y rengrazià de cuer duc i ciantarins che dà ca si tëmp liede per unì ala proes via per dut l ann. Ëila à pudù cunstatè che ti ultims tëmps ie chersciù l liam y l ntujiasm dl cor y che chësc se trasmët sambën tla cualità y tl’armunia di sonns. Ëila à prià bel de tenì inant adum y de lauré cun legrëza, mpëni y bona
ueia. Na gran lauda ti àla sambën fat a dut l diretif che se à for desmustrà dassënn despunibl per d’uni ...
29 de jené 2026
De plu cuestions che à da nfé cun i sculeies ie ruvedes sun mëisa
Coche scrit l’ena passeda tl articul che à da nfé cun la mensa per sculeies, ulons mo purté plu nfurmazions n cont dla senteda de n juebia passeda. L diretëur per l’Istruzion, la Furmazion y la Cultura ladina, André Comploi, à rujenà cun duc i respunsabli dla scoles, dla cësa per studënc y dl’aministrazion di Chemuns de Urtijëi y Ciastel
André Comploi à tëut pea si esperc y deberieda àn, nscila, y chësc nes à fat al savëi l’assessëura, Martina
Comploi, purtà inant drët debota y drët bën la cuestion dla mensa y nce d’autri argumënc. »Te doi ëura y mesa ons rujenà dla tematica dla cësa per sculeies che ie śën bele massa pitla y ulache n messerà crì na soluzion y na luegia ulà pudëi fé
na cësa nueva y sambën scialdi majera«, nscila l’assessëura.
Al mumënt possa...
Dut l articul pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che ...
28 de jené 2026
For njeniei a judé
I Destudafuech de Urtijëi se à chësc ultim fin dl'ena ancuntà per la senteda generela
e ndut 29 proes, 75 ntervënc y 28 d’autri servijes à i Destudafuech de Urtijëi fat via per l ultim ann. Tra dut y dut à i 64 uemes y l'ëila di Destudafuech fat belau 6.600 ëura de si tëmp liede a bën dla cumenanza. Chësc iel unì dit ntan la senteda generela dla lia, che ie stata n vënderdi dl'ena passeda sun Mont de Sëuc.
EK
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 30 de jené.
e ndut 29 proes, 75 ntervënc y 28 d’autri servijes à i Destudafuech de Urtijëi fat via per l ultim ann. Tra dut y dut à i 64 uemes y l'ëila di Destudafuech fat belau 6.600 ëura de si tëmp liede a bën dla cumenanza. Chësc iel unì dit ntan la senteda generela dla lia, che ie stata n vënderdi dl'ena passeda sun Mont de Sëuc.
EK
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 30 de jené.
28 de jené 2026
Do na nuet tl bosch mo viva
N’ëila de 64 ani di Paejes Tudësc ne fova n lunesc sëira nia ruveda de reviers te si albierch te Sëlva
La fova pieda via daduman cun si cumpanies per jì a spaz a Urtijëi, ma la à dat ëuta davia che la ova mpue mel de cë. Mpue do la diesc ti àla mo scrit a si cunescënc che la ie jita a cumpré pan, daldò ne se àla nia plu lascià audì. Canche si cunescënc
ie ruvei de reviers te si albierch, ntëur cëina, ne fòvela nia iló. I ie jic a la crì iló ntëur y davia che i ne la à nia abineda ài ntëur la diesc cherdà aiut.
EK
Dut l articul tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi, ai 30 de jené.
La fova pieda via daduman cun si cumpanies per jì a spaz a Urtijëi, ma la à dat ëuta davia che la ova mpue mel de cë. Mpue do la diesc ti àla mo scrit a si cunescënc che la ie jita a cumpré pan, daldò ne se àla nia plu lascià audì. Canche si cunescënc
ie ruvei de reviers te si albierch, ntëur cëina, ne fòvela nia iló. I ie jic a la crì iló ntëur y davia che i ne la à nia abineda ài ntëur la diesc cherdà aiut.
EK
Dut l articul tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi, ai 30 de jené.
28 de jené 2026
Legrëza cun la mujiga
N sada ai 10 de jené à l Cor y Urchestra de S. Cristina abù la senteda generela per ti cialé de reviers al ann 2025
L ie stat na bela ancunteda danter ciantarins y sunadëures, cumëmbri de unëur, autoriteis y reprejentanc de d’autra lies y dut chësc pra na bona cëina. Do i saluc purtei dala prësidënta Luzia Senoner, la relazion dla cassiera y la paroles dl’autoriteis
y reprejentanc dla lies, fòvel l mumënt de partì ora la uneranzes.
Deplù n con' de chësc pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi ai 30 de jené.
L ie stat na bela ancunteda danter ciantarins y sunadëures, cumëmbri de unëur, autoriteis y reprejentanc de d’autra lies y dut chësc pra na bona cëina. Do i saluc purtei dala prësidënta Luzia Senoner, la relazion dla cassiera y la paroles dl’autoriteis
y reprejentanc dla lies, fòvel l mumënt de partì ora la uneranzes.
Deplù n con' de chësc pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora n vënderdi ai 30 de jené.
28 de jené 2026
Scultures de nëif y de dlacia tl sëni dla Olimpiades
L ie stat n cuncors de scultures de nëif te Sëlva y a Ischgl. Tl zënter de Urtijëi. iel ënghe da udëi scultures de dlacia
L cuncors de fé scultures de nëif sun l Pra da Nives ie te Sëlva tl mëns de jené urmei tradizion. Chëst ann ie la tematica dla 29ejima edizion »Juesc olimpics Milan-Cortina«. For tl sëni dla Olimpiades iel nce scultures de dlacia tl zënter de Urtijëi.
Chi che à venciù pra l cuncors de Sëlva, de Ischgl y vel' nfurmazion sëuraprò n con' dla scultures a Urtijëi pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora chësc vënderdi, ai 30 de jené.
L cuncors de fé scultures de nëif sun l Pra da Nives ie te Sëlva tl mëns de jené urmei tradizion. Chëst ann ie la tematica dla 29ejima edizion »Juesc olimpics Milan-Cortina«. For tl sëni dla Olimpiades iel nce scultures de dlacia tl zënter de Urtijëi.
Chi che à venciù pra l cuncors de Sëlva, de Ischgl y vel' nfurmazion sëuraprò n con' dla scultures a Urtijëi pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins che vën ora chësc vënderdi, ai 30 de jené.
28 de jené 2026
La flama olimpica te Gherdëina
Iust dant, ncuei, mierculdi ai 28 de jené, iel unì purtà l chentl cun la flama olimpica te Gherdëina. Sibe a Urtijëi che te Sëlva àn zelebrà chësc passaje
Urmei ieles tan che tlo, o mefun via n Ampëz, chësta Olimpiades. La flama olimpica vën tla spana de tëmp dan i Juesc purteda tres lueges desfrëntes. Y chësc unëur y nscila de vel' viers, sëni de partezipazion, ti ie nce unì fat a Gherdëina ncuei, mierculdi, ai 28 de jené. L se tratova de 100 tedofors che fajerà pea pra chësc passaje danter nosta valeda y nosc ujins te Fascia, a Cianacëi.
Bele riesc dala ot daduman - pra na bela gran nevera - ie l fuech olimpich ruvà te Gherdëina.
Vel' nfurmazion ...
Urmei ieles tan che tlo, o mefun via n Ampëz, chësta Olimpiades. La flama olimpica vën tla spana de tëmp dan i Juesc purteda tres lueges desfrëntes. Y chësc unëur y nscila de vel' viers, sëni de partezipazion, ti ie nce unì fat a Gherdëina ncuei, mierculdi, ai 28 de jené. L se tratova de 100 tedofors che fajerà pea pra chësc passaje danter nosta valeda y nosc ujins te Fascia, a Cianacëi.
Bele riesc dala ot daduman - pra na bela gran nevera - ie l fuech olimpich ruvà te Gherdëina.
Vel' nfurmazion ...
