- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
06 de november 2026
Senteda dl Cunsëi de Chemun de S.Cristina
N juebia de chëst'ena passeda se àl ancutà i cunselieres de S.Cristina. L pont de chël che n à rujenà l plu giut ne fova nianca no sun l orden dl di. Deplù tl articul
L bilanz de Chemun ie unì mudà, n à pudù tré ite deplù, dantaldut de gra ala chëuta per la nuetes fitedes ai turisć, ala plazes dai auti y ai marcëi. Per chësta rejon possa l Chemun spënder deplù per cumedé la stredes, y mëter jù asfalt nuef. Chisc conc à duc dat pro a una. Nce doi mudazions dl plann de atuazion fova su l orden dl di. Pra chël de Pradell jìvela de cuatieres che n possa fé pra la firmes, tl raion de produzion. Nce pra l raion turistich Sovara iel unì dat pro la mudazion che ...
05 de november 2026
Lën, pisciadoi, nuet y la mueia di crëps
Do belau diesc ani zënza mostra, iel stat la giaurida de na mostra de Egon Rusina tl Tublà da Nives te Sëlva
Ai 30 de utober dala ot da sëira iel stat la vernissage dla mostra "Lën - Pisciadoi - Nuet - Mueia di crëps" de Egon Moroder Rusina tl Tublà da Nives. Zentrel te si lëures iel la natura y la persona. Rusina à fat tres n dialogh cun lëns, crëps y pisciadoi ulù nriescer i sucrëc dla natura.
L ie unit adalerch truepa jënt.
Deplù di lëures y de reflescions pudëis tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 6 de nuvëmber.
Julia Lardschneider
Ai 30 de utober dala ot da sëira iel stat la vernissage dla mostra "Lën - Pisciadoi - Nuet - Mueia di crëps" de Egon Moroder Rusina tl Tublà da Nives. Zentrel te si lëures iel la natura y la persona. Rusina à fat tres n dialogh cun lëns, crëps y pisciadoi ulù nriescer i sucrëc dla natura.
L ie unit adalerch truepa jënt.
Deplù di lëures y de reflescions pudëis tla edizion nueva de La Usc che vën ora n vënderdi ai 6 de nuvëmber.
Julia Lardschneider
04 de november 2026
Dut l bon ala biblioteca!
La biblioteca "Tresl Gruber" de Santa Cristina à festejà si 45 ani, n dumënia ai 25 de utober
“A fé de bën ne fàlen mei”, dëssa la maestra de dessëni Tresl Gruber (1897–1978) avëi dit. A d’ëila ie dedicheda la biblioteca de Santa Cristina, a na persunalità ladina che se à dedicà cun cuer y ana a si rujeneda dl’oma. Mpue coche anda Tresl se ëssa mbincià, ie la biblioteca al didancuei na luegia de cultura, ma nce de ancunteda, ualche duc ie bënunii y ulache n se juda un cun l auter.
Elisabeth Kostner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 6 de nuvëmber.
“A fé de bën ne fàlen mei”, dëssa la maestra de dessëni Tresl Gruber (1897–1978) avëi dit. A d’ëila ie dedicheda la biblioteca de Santa Cristina, a na persunalità ladina che se à dedicà cun cuer y ana a si rujeneda dl’oma. Mpue coche anda Tresl se ëssa mbincià, ie la biblioteca al didancuei na luegia de cultura, ma nce de ancunteda, ualche duc ie bënunii y ulache n se juda un cun l auter.
Elisabeth Kostner
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 6 de nuvëmber.
04 de november 2026
La Grupa Balarins Urtijëi pra l Festival a Marrakech
L bal ne n'à nia debujën de na traduzion. Chësc à desmustrà te na maniera mpresciunënta la otava edizion di Marrakech Folklore Days dai 22 ai 25 de utober 2026
Metù a jì dala "Association du Patrimoine et du Folklore (APF)" deberieda cun l Minister dla Cultura marochin y la M-Avenue, à l festival abinà adum passa 640 grupes da 24 Paejes dl'Europa, dal'Africa, dal Orient Mesan nchin tl'America Latina. Sot al tema Terre de Paies et d'unité à l festival pità cater dis alalongia reprejentazions de folclor a livel nternaziunel, na gran defileda sun la M-Avenue, ancuntedes cultureles y workshops pra chëi che l univa balà. La finalità dla manifestazion ie ...
Metù a jì dala "Association du Patrimoine et du Folklore (APF)" deberieda cun l Minister dla Cultura marochin y la M-Avenue, à l festival abinà adum passa 640 grupes da 24 Paejes dl'Europa, dal'Africa, dal Orient Mesan nchin tl'America Latina. Sot al tema Terre de Paies et d'unité à l festival pità cater dis alalongia reprejentazions de folclor a livel nternaziunel, na gran defileda sun la M-Avenue, ancuntedes cultureles y workshops pra chëi che l univa balà. La finalità dla manifestazion ie ...
03 de november 2026
Pra l’ultima veles dla FISG iel unì lità doi de Gherdëina
Südtirol à stlut ju drët bën pra la veles dla Federazion taliana di sporc sun dlacia, l presidënt nuef Rottensteiner arà ntëur sé na scuadra drët sterscia. Ntant va nce inant l campiunat dla Alps Hockey League ulache l HC Gherdëina à fat n var inant tla tlassifica
La FISG ie la federazion che se cruzia a livel dla Talia di sporc da d’inviern, chëi sun dlacia, che fossa l jadiné artistich y chël debota, l curling, l tré l chiedl sun dlacia y sambën l hockey. Marcello Cobelli de Sëlva fova bele i ultims cater ani te cunsëi, coche respunsabl per la pert che à da nfé cun l hockey. L ie inò unì lità y cun ël ons ulù s’la ciaculé. »La legislatures va for adum cun i Juesc olimpics, uni cater ani vëniel lità n cunsëi nuef. I ultims cater ani fova, sce n possa dì ...
La FISG ie la federazion che se cruzia a livel dla Talia di sporc da d’inviern, chëi sun dlacia, che fossa l jadiné artistich y chël debota, l curling, l tré l chiedl sun dlacia y sambën l hockey. Marcello Cobelli de Sëlva fova bele i ultims cater ani te cunsëi, coche respunsabl per la pert che à da nfé cun l hockey. L ie inò unì lità y cun ël ons ulù s’la ciaculé. »La legislatures va for adum cun i Juesc olimpics, uni cater ani vëniel lità n cunsëi nuef. I ultims cater ani fova, sce n possa dì ...
03 de november 2026
N di particuler cun nosc ulenteres
On fat la jita anuela dla Cësa de Paussa San Durich
Nce chëst ann ons metù a jì na jita per nosc ulenteres y on pudù passé n beliscimo di deberieda, plën de de bela ntraunides, de mprescions nteressantes y de cumpania.
Dala 8 da sëira se àl ancuntà de ndut 22 persones tl bar San Durich, ulache on scumencià bel plan l di cun café, croissants y pitli crafonc. Daldò sons furnei cun la curiera tres Laion nchin a Tluses. Da iló inant iesen jic deberieda a pe de viers dl cunvënt de Jevun. Iló nes aspitova bele l pater Kosmas, che nes à saludà de ...
Nce chëst ann ons metù a jì na jita per nosc ulenteres y on pudù passé n beliscimo di deberieda, plën de de bela ntraunides, de mprescions nteressantes y de cumpania.
Dala 8 da sëira se àl ancuntà de ndut 22 persones tl bar San Durich, ulache on scumencià bel plan l di cun café, croissants y pitli crafonc. Daldò sons furnei cun la curiera tres Laion nchin a Tluses. Da iló inant iesen jic deberieda a pe de viers dl cunvënt de Jevun. Iló nes aspitova bele l pater Kosmas, che nes à saludà de ...
31 de otober 2026
Na santa mëssa cianteda per ladin
Na reprejentazion mujighela de n cor mescedà de Viena y Urtijëi. Nce a Viena vëniel ciantá per ladin
N dumënia passeda iel unì dit na santa mëssa mpue particulera, ulache l à tëut pert i cores de dlieja de Urtijei, na grupa de sunadëures de Sëlva y l Cor mescedà de Wien Neubau. L ie unì cianta y sunà la mëssa ladina per la Madona de Sëlva scrita da bera Stefan Demetz de Sulé.
Coche la ie unida a s'l dé
Chësta ancunteda ie unida a s'l dé tres nosc cumpani David Lardschneider. Ël cunësc ciantarins de Viena y danter na ciaculeda y l'autra dantaldut de mujiga y cultura iel unit a lum l'idea de mëter ...
N dumënia passeda iel unì dit na santa mëssa mpue particulera, ulache l à tëut pert i cores de dlieja de Urtijei, na grupa de sunadëures de Sëlva y l Cor mescedà de Wien Neubau. L ie unì cianta y sunà la mëssa ladina per la Madona de Sëlva scrita da bera Stefan Demetz de Sulé.
Coche la ie unida a s'l dé
Chësta ancunteda ie unida a s'l dé tres nosc cumpani David Lardschneider. Ël cunësc ciantarins de Viena y danter na ciaculeda y l'autra dantaldut de mujiga y cultura iel unit a lum l'idea de mëter ...
30 de otober 2026
Mubiltà solidala te Gherdëina
Na scumenciadiva de assistënza per chi che à debujën. La vën metuda a jì dal'assoziazion "Anse Italie Aps"
N servisc de trasport per jënt de tëmp y jënt cun dejabiltà, per garantì azes a cures, servisc y dantaldut ala vita soziela: che ie n pruiet cun fundamënta ulentera che n ie tl lëur de mëter a jì da nëus te Gherdëina.
A cë de chësta scumenciadiva soziela ie l'assoziazion "Anse Italie Aps", n'assoziazion zënza fin de profit che ie unida metuda su l ann 2024 cun l fin de ti judé a persones che à l plu debujën, per promuever ntlujion y solidarietà tla Talia y nce oradecà coche p.ej. tla Costa ...
N servisc de trasport per jënt de tëmp y jënt cun dejabiltà, per garantì azes a cures, servisc y dantaldut ala vita soziela: che ie n pruiet cun fundamënta ulentera che n ie tl lëur de mëter a jì da nëus te Gherdëina.
A cë de chësta scumenciadiva soziela ie l'assoziazion "Anse Italie Aps", n'assoziazion zënza fin de profit che ie unida metuda su l ann 2024 cun l fin de ti judé a persones che à l plu debujën, per promuever ntlujion y solidarietà tla Talia y nce oradecà coche p.ej. tla Costa ...
29 de otober 2026
Fé pea!
Na grupa che fej sport cun fin soziel. L pruiet nuef metù a jì dal'atleta Martina Cumerlato
"Fé pea" ie na scumenciadiva nueva ulache n possa se ancunté per fé sport. "Śën jons a sauté. Plu inant ulëssi nce mëter a jì ancuntedes de roda y peves", nscila Martina Cumerlato, atleta y urganisadëura de chësta scumenciadiva nueva. L cunzet che ie dovia ie chël de ti pité ala jënt n'atività de tëmp liede sportiva che ne n'à nia n fin agonistich. "Te Gherdëina vëniel bele fat truep sport y nianca da dì no tan de lies che l ie che pieta d'uni sort de atività. Ma l ie mefun da dì che n se ...
"Fé pea" ie na scumenciadiva nueva ulache n possa se ancunté per fé sport. "Śën jons a sauté. Plu inant ulëssi nce mëter a jì ancuntedes de roda y peves", nscila Martina Cumerlato, atleta y urganisadëura de chësta scumenciadiva nueva. L cunzet che ie dovia ie chël de ti pité ala jënt n'atività de tëmp liede sportiva che ne n'à nia n fin agonistich. "Te Gherdëina vëniel bele fat truep sport y nianca da dì no tan de lies che l ie che pieta d'uni sort de atività. Ma l ie mefun da dì che n se ...
28 de otober 2026
Na ncëria mpurtanta
Raimund Plancker de Sëlva sëurantol la ncëria de Diretëur de garejeda dla FIS per la garejedes di ëi de schi alpin
Bele dal 2022 incà fòvle assistënt dl diretëur de garejeda per la gareje des de juissa y de super G di ëi. Dai prims de nuvëmber inant deventerà Raimund Plancker Diretëur de garejeda FIS dla garejedes
de schi alpin di ëi, do che Markus Waldner à tëut la dezijion de dé ju chësta ncëria. L prim iede che Plancker sarà da udëi te chësc rodul nuef, sarà la garejeda de slalom a Levi tla Finlandia ai 15 de nuvëmber.
Bele dal 2022 incà fòvle assistënt dl diretëur de garejeda per la gareje des de juissa y de super G di ëi. Dai prims de nuvëmber inant deventerà Raimund Plancker Diretëur de garejeda FIS dla garejedes
de schi alpin di ëi, do che Markus Waldner à tëut la dezijion de dé ju chësta ncëria. L prim iede che Plancker sarà da udëi te chësc rodul nuef, sarà la garejeda de slalom a Levi tla Finlandia ai 15 de nuvëmber.
28 de otober 2026
Xantia, la stria dl Scilier
Na liber per mutons y mutans nuef scrit da Erika Nogler Kostner. Nstadì iel unì prejentà tla biblioteca ladina tla Cësa di Ladins
Na storia de n'amezizia particulera tl cuer dla Dolomites: la stria dl Scilier Xantia julëssa julé tan gën deberieda cun duta l'autra stries danter i crëps dla Dolomites. Ma pra si ghernea iel zeche che ne buta nia. For inò tómela ju. Xantia ie tan descunseleda y l'autra stries la rij ora. Per fertuna ùrtela pona zachei che capësc cie che ti mancia y che ie nce a una de ti judé.
Chësta ie la descrizion dl liber nuef "Xantia, la stria dl Scilier", che ie unit publicà da permò per gherdëina. ...
Na storia de n'amezizia particulera tl cuer dla Dolomites: la stria dl Scilier Xantia julëssa julé tan gën deberieda cun duta l'autra stries danter i crëps dla Dolomites. Ma pra si ghernea iel zeche che ne buta nia. For inò tómela ju. Xantia ie tan descunseleda y l'autra stries la rij ora. Per fertuna ùrtela pona zachei che capësc cie che ti mancia y che ie nce a una de ti judé.
Chësta ie la descrizion dl liber nuef "Xantia, la stria dl Scilier", che ie unit publicà da permò per gherdëina. ...
28 de otober 2026
gamBALL-IN
La cuinta tlasses dl ITE Raetia à fat si bal de matura
Ai 24 de utober iel stat l bal "gamBALL-IN" dla cuinta A, B y C dla scola auta Istitut Tecnich Ecunomich Raetia de Urtijëi tla Cësa di Cungresc de Urtijëi. Dala ot da sëira inant nchin tert de nuet iel stat l mesun de se devertì y fé festa cun mujiga. Sambën iel nce stat la cëina tlassica per nsenianc:tes y la families.
Ai 24 de utober iel stat l bal "gamBALL-IN" dla cuinta A, B y C dla scola auta Istitut Tecnich Ecunomich Raetia de Urtijëi tla Cësa di Cungresc de Urtijëi. Dala ot da sëira inant nchin tert de nuet iel stat l mesun de se devertì y fé festa cun mujiga. Sambën iel nce stat la cëina tlassica per nsenianc:tes y la families.
28 de otober 2026
Na majera cunlaurazion
lvh.apa y la Scola Prufesciunela per l Artejanat artistich uel renfurzé la cunlaurazion
La Usc à giapà n comunicat stampa dala lvh.apa. Te chësc iel scrit: "Coche la furmazion tl artejanat artistich possa unì renfurzeda te na maniera sustenibla y adateda ai bujëns dl daunì, fova tl zënter dl'ancunteda tla Scola Prufesciunela provinziela per l Artejanat artistich "La Prufesciunela" a Urtijëi. Reprejentantes y reprejentanc dl'Assoziazion Ecunomica Lvh.apa Artejanat y Servisc se à ancuntà per rujené de chësc cun la direzion dla scola y cun la respunsables y i respunsabli dla sezions ...
La Usc à giapà n comunicat stampa dala lvh.apa. Te chësc iel scrit: "Coche la furmazion tl artejanat artistich possa unì renfurzeda te na maniera sustenibla y adateda ai bujëns dl daunì, fova tl zënter dl'ancunteda tla Scola Prufesciunela provinziela per l Artejanat artistich "La Prufesciunela" a Urtijëi. Reprejentantes y reprejentanc dl'Assoziazion Ecunomica Lvh.apa Artejanat y Servisc se à ancuntà per rujené de chësc cun la direzion dla scola y cun la respunsables y i respunsabli dla sezions ...
24 de otober 2026
Manco dan l fonin, plu vita soziela
No al smartphone dan la terza mesana, chësc ie l fin dla scumenciadiva de sensibilisazion dl VKE Gherdëina “Offline Kids”, sustenida dala Nëus Jëuni Gherdëina
“Duc i autri l à bele, mé ie nia”. Chësta ie na frasa cun chëla che truep genitores à da ciampì canche la va dla descuscion de can dé l prim smartphone a si mut o muta. Na frasa che mët la families dan na dezijion nia saurida da tò: ti dé do y ti scinché l prim smartphone a si mut o muta o aspité mo, resian che l:a se sënte stlut:a ora. Da chësta deficultà nasc la scumenciadiva nueva dl VKE Gherdëina, che nvieia i genitores a no ti dé l prim fonin a si mutons y mutans dan la terza tlas dla ...
“Duc i autri l à bele, mé ie nia”. Chësta ie na frasa cun chëla che truep genitores à da ciampì canche la va dla descuscion de can dé l prim smartphone a si mut o muta. Na frasa che mët la families dan na dezijion nia saurida da tò: ti dé do y ti scinché l prim smartphone a si mut o muta o aspité mo, resian che l:a se sënte stlut:a ora. Da chësta deficultà nasc la scumenciadiva nueva dl VKE Gherdëina, che nvieia i genitores a no ti dé l prim fonin a si mutons y mutans dan la terza tlas dla ...
23 de otober 2026
I Jëuni de Mujiga de Gherdëina festejea si aniverser
Sessanta sajons de cunzerc de mujiga tlassica, inuemes cunesciui y jëuni da cher, urchestres, grupes y solisć: cie che ne n'à mei mancià pra i Jëuni de Mujiga de Gherdëina ie la ueia de ti pité de bela mujiga dal vif ala jënt de Gherdëina
Dut à scumencià da na idea de na seniëura nëubla che univa n feries te Gherdëina: la barunëssa Dorothy Lanni Della Quara, che ova bele tl 1952 metù su a Milan na sezion dla Federation Internationale des Jeunesses Musicales. La ti l’ova tacheda al urganist y dirighënt Stefan Demetz de Sulé, che fova riesc ntujiast de chësta idea. Deberieda cun n valgun d’autri pasciunei de mujiga de Urtijëi y Santa Cristina y l sustëni dla Union di Ladins de Gherdëina, che ova na sala adateda per ...
Dut à scumencià da na idea de na seniëura nëubla che univa n feries te Gherdëina: la barunëssa Dorothy Lanni Della Quara, che ova bele tl 1952 metù su a Milan na sezion dla Federation Internationale des Jeunesses Musicales. La ti l’ova tacheda al urganist y dirighënt Stefan Demetz de Sulé, che fova riesc ntujiast de chësta idea. Deberieda cun n valgun d’autri pasciunei de mujiga de Urtijëi y Santa Cristina y l sustëni dla Union di Ladins de Gherdëina, che ova na sala adateda per ...
23 de otober 2026
La storia à n ncësa nuef
I trëi Cunsëies de Furmazion de Gherdëina à metù a jì nstadì na bela jita culturela a Minca a vijité l Museum di Tudësc-Sudec, na grupa etnica pareda demez da si ncësa sun la fin y anunji do la fin dla segonda viera mundiela
L se à abinà adum n bel tlap de Ladins da iteinsom Sëlva nchin orainsom la valeda de Gherdëina y monce de Tluses, nteressei ala storia y cultura de d’autra grupes etniches d’Europa.
N sada ai 17 de utober daduman abenëura sons muec deviers de Minca y iló nes aspitova l diretëur dl Museum di Tudësc-Sudec (»Sudetendeutsche«), nosc cumpaejan Stefan Planker che ie da cinch ani incà laora che mëina chësta bela gran strutura nueva senteda ite te n raion zentrel dla zità, sun la spuenda auta ...
L se à abinà adum n bel tlap de Ladins da iteinsom Sëlva nchin orainsom la valeda de Gherdëina y monce de Tluses, nteressei ala storia y cultura de d’autra grupes etniches d’Europa.
N sada ai 17 de utober daduman abenëura sons muec deviers de Minca y iló nes aspitova l diretëur dl Museum di Tudësc-Sudec (»Sudetendeutsche«), nosc cumpaejan Stefan Planker che ie da cinch ani incà laora che mëina chësta bela gran strutura nueva senteda ite te n raion zentrel dla zità, sun la spuenda auta ...
22 de otober 2026
N à cartà y trat tl scies
La 12ejima edizion dla festa dal scies: n vënderdi ai 16 y n sada ai 17 de utober à i Scizeri de Sëlva fat bela blëita tl stadio Pranives
Dal banch dal scies te Sëlva, tl stadio Pranives, fòvel la ultima fin dl’ena n drë’ birbl. Na gran hez à abù duc chëi che à fat pea pra la festa dal scies »Gaudischießen«, metuda a jì dai sciezri coche uni ann d’autonn. Chëst ann fòvel, n ne dë’ nia dì, plu ëiles che ëi, che à fat pea. De ndut fòvel scrit ite 33 pères, no mé de Gherdëina ma nce da oradecà.
Elisabeth Kostner
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 23 de utober.
Dal banch dal scies te Sëlva, tl stadio Pranives, fòvel la ultima fin dl’ena n drë’ birbl. Na gran hez à abù duc chëi che à fat pea pra la festa dal scies »Gaudischießen«, metuda a jì dai sciezri coche uni ann d’autonn. Chëst ann fòvel, n ne dë’ nia dì, plu ëiles che ëi, che à fat pea. De ndut fòvel scrit ite 33 pères, no mé de Gherdëina ma nce da oradecà.
Elisabeth Kostner
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins de duman vënderdi ai 23 de utober.
22 de otober 2026
N piré de castanies, mpue de brama y na porzion de amor
L KVW de Sëlva à metù a jì n curs de fé roba dëucia cun castanies. La referënta fova Adriana Prinoth che ti à mustrà a na bela grupa de nteressedes de bona rezetes
De ndut cater ëura àn pudù ti dediché ala roba dëucia fata cun castanies: tla cësadafuech dla Cësa de Cultura de Sëlva à l KVW dl medem luech metù a jì chësc domesdì dëuc deberieda cun Adriana Prinoth. Chëst’ultima ie cunesciuda per si bon desserts. Propi perchël iel unit adalerch prësciapuech vint nteressedes n mierculdi ai 14 de utober danter la doi y la sies domesdì.
Canche l autonn vën bel plan do ca, sàn, che tosc puderàn se maië de bona castanies te duta si formes: pratedes ...
De ndut cater ëura àn pudù ti dediché ala roba dëucia fata cun castanies: tla cësadafuech dla Cësa de Cultura de Sëlva à l KVW dl medem luech metù a jì chësc domesdì dëuc deberieda cun Adriana Prinoth. Chëst’ultima ie cunesciuda per si bon desserts. Propi perchël iel unit adalerch prësciapuech vint nteressedes n mierculdi ai 14 de utober danter la doi y la sies domesdì.
Canche l autonn vën bel plan do ca, sàn, che tosc puderàn se maië de bona castanies te duta si formes: pratedes ...
22 de otober 2026
Crëta y amor sun la streda deberieda
N dumënia ai 18 de utober iel tla pluania de Urtijei stat na festa per duc che ova n iubileum de matrimone
Nvià fova duc chëi che festejea n aniverser particuler: 5, 10, 15, 20 y nce de plu ani maridei.
Scumencià à la festa dala 9:00 cun na santa mëssa de rengraziamënt.
La santa mëssa ie unida abelida dal cor di ëi y zelebreda dal digan sn. Ivo Costanzi. L fova n’ucajion per laudé y rengrazië Chël bel Die per l sustëni, la forzes y la grazies giapedes.
Per l Cunsëi de Pluania,
Favio Goller
Nvià fova duc chëi che festejea n aniverser particuler: 5, 10, 15, 20 y nce de plu ani maridei.
Scumencià à la festa dala 9:00 cun na santa mëssa de rengraziamënt.
La santa mëssa ie unida abelida dal cor di ëi y zelebreda dal digan sn. Ivo Costanzi. L fova n’ucajion per laudé y rengrazië Chël bel Die per l sustëni, la forzes y la grazies giapedes.
Per l Cunsëi de Pluania,
Favio Goller
21 de otober 2026
Su y su
Na grupa di Destudafuech de Urtijëi fova al Garda per na ndesfideda particulera
Siescënt scialieres, 150 metri de deslivel, mez chilometer da sauté y plu de 25 chilo de massaria da purté sun l spinel: a Riva del Garda iel ala fin de setëmber stat la cuarta edizion dla ndesfideda per destudafuech »Garda Lift on Fire«. Nce na grupa di Destudafuech de Urtijëi à ulù vester leprò y se museré te chësta garejeda, ulache mé i majeri stracions ruva suinsom.
Elisabeth Kostner
L articul tla proscima edizion de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 23 de utober.
Siescënt scialieres, 150 metri de deslivel, mez chilometer da sauté y plu de 25 chilo de massaria da purté sun l spinel: a Riva del Garda iel ala fin de setëmber stat la cuarta edizion dla ndesfideda per destudafuech »Garda Lift on Fire«. Nce na grupa di Destudafuech de Urtijëi à ulù vester leprò y se museré te chësta garejeda, ulache mé i majeri stracions ruva suinsom.
Elisabeth Kostner
L articul tla proscima edizion de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 23 de utober.
