- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
09 de jugn 2026
Mé plu doi pruzescions n Dumënia dai Andli
L se muda for inò velch tla Union Pasturela de Gherdëina. A S.Cristina ne n'àn chëst ann nia plu fat la pruzescion. Povester jiràn inò de reviers ala juebia. On audì n valgun pensieres de sn. digan Ivo Costanzi
Nchin l ann 1977 festejòven mo la juebia dai Andli, ma l stat talian ova ntlëuta tëut ju la festa zivila che fova nscila unida spusteda ala dumënia do. Te truep stac coche la Spagna, Portugal, Croazia, Irlanda y te chëi ulache n rejona tudësch vëniel mo festejà la juebia.
L Corpus Domini, la Solenità dl Santiscim Corp y Sanch de Gejù, ie na festa mpurtanta tl ann liturgich, dlonch vëniel nce metù a jì pruzescions. Tres la cumpëida for mëndra de prevesc y la età auta de chisc, vëniel nce ...
Nchin l ann 1977 festejòven mo la juebia dai Andli, ma l stat talian ova ntlëuta tëut ju la festa zivila che fova nscila unida spusteda ala dumënia do. Te truep stac coche la Spagna, Portugal, Croazia, Irlanda y te chëi ulache n rejona tudësch vëniel mo festejà la juebia.
L Corpus Domini, la Solenità dl Santiscim Corp y Sanch de Gejù, ie na festa mpurtanta tl ann liturgich, dlonch vëniel nce metù a jì pruzescions. Tres la cumpëida for mëndra de prevesc y la età auta de chisc, vëniel nce ...
07 de jugn 2026
L fina via n ann de scola che ie stat mpue autramënter che i autri ani
Per la fin dl ann de scola ti ons fat n valguna dumanes ala diretëura dla direzion raiunela de Sëlva y S.Cristina Ute Senoner. On damandà do coche ie stat chësc ann zënza jites de mei, festes di lëns y pruiec cun esperc esterns
N mierculdi ai 16 de juni scumëncia inò la feries per i mutons y la mutans dla scoles elementeres y mesanes de Gherdëina. Do n ann lonch, ntan chël che nsenianc y sculeies se à purvà dassënn y à mparà truep, se ncunforta duc sun la vacanzes.
Coche on scrit l’ena passeda, ne n’iel te belau duta la scoles ladines y tudësces de Südtirol ntan chëst ann de scola nia unì metù a jì ativiteies extrascolastiches, che ulëssa dì ativiteies che la nseniantes y i nsenianc fej ...
N mierculdi ai 16 de juni scumëncia inò la feries per i mutons y la mutans dla scoles elementeres y mesanes de Gherdëina. Do n ann lonch, ntan chël che nsenianc y sculeies se à purvà dassënn y à mparà truep, se ncunforta duc sun la vacanzes.
Coche on scrit l’ena passeda, ne n’iel te belau duta la scoles ladines y tudësces de Südtirol ntan chëst ann de scola nia unì metù a jì ativiteies extrascolastiches, che ulëssa dì ativiteies che la nseniantes y i nsenianc fej ...
06 de jugn 2026
Aita y Luis, chël pudësses vester tu
La autëura rumancia Flurina Badel à prejentà si liber »Tschiera« n vënderdi dl'ena passeda a Urtijëi. N roman nasciù dal sënn per l vënder ora de si ncësa
Flurina Badel, nasciuda tl 1983 a Lavin dlongia Zernez tla Engiadina Bassa, ie scritëura y artista. Do si prim liber »tinnitus tropic«, n liber de poejies per vallader che à venciù l pest literer dla Svizra, àla tl 2024 publicà l roman »Tschiera« cun la Chasa Editura Rumantscha. »Tschiera« che uel dì nibl, à abù n gran suzes ti Grijons; l ie unì premià cun n pest leterer y l à vendù passa mile copies. Na cumpëida straurdinera per na rujeneda de mendranza coche l rumantsch grischun.
La Union ...
Flurina Badel, nasciuda tl 1983 a Lavin dlongia Zernez tla Engiadina Bassa, ie scritëura y artista. Do si prim liber »tinnitus tropic«, n liber de poejies per vallader che à venciù l pest literer dla Svizra, àla tl 2024 publicà l roman »Tschiera« cun la Chasa Editura Rumantscha. »Tschiera« che uel dì nibl, à abù n gran suzes ti Grijons; l ie unì premià cun n pest leterer y l à vendù passa mile copies. Na cumpëida straurdinera per na rujeneda de mendranza coche l rumantsch grischun.
La Union ...
05 de jugn 2026
»On arjont l lim, messon fé velch«
L assessëur Daniel Alfreider ie unì nvià ite a Urtijëi a tenì n referat n cont dla mubiltà. L à rujenà n generel dl Südtirol, de coche la Provinzia cëla de manejé l trafich che vën da ann a ann majer y nce dla situazion sun i jëufs dla Dolomites
La sëira cun l assessëur provinziel Daniel Alfreider, n merdi ai 26 de mei a Urtijëi, ie unida giaurida dala cunseliera dla frazions ladines dl Chemun de Ciastel Iris Gartner, coche reprejentanta di jëuni dl partit dla SVP che à metù a jì chësta manifestazion. Tl local di jëuni Saut iel ruvà adalerch cumëmbri dl partit, ma nce d’autri nteressei, jëuni y manco jëuni, y mpo n valguna persones da d’autra valedes.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
La sëira cun l assessëur provinziel Daniel Alfreider, n merdi ai 26 de mei a Urtijëi, ie unida giaurida dala cunseliera dla frazions ladines dl Chemun de Ciastel Iris Gartner, coche reprejentanta di jëuni dl partit dla SVP che à metù a jì chësta manifestazion. Tl local di jëuni Saut iel ruvà adalerch cumëmbri dl partit, ma nce d’autri nteressei, jëuni y manco jëuni, y mpo n valguna persones da d’autra valedes.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
03 de jugn 2026
Surëdl y mujiga
Coche l ie urmei tradizion, iel nce chëst ann stat la segra da Bula, n dumënia ai 31 de mei
Dala nuef daduman iel stat la santa mëssa. Daldò iel stat n di plën de prugram da festa y dantaldut de mujiga: dala diesc danmesdì àl sunà la Böhmische da Bula y dala 11:45 inant la Mujiga di Jëuni Gherdëina. Dala 12:30 àl sunà la Mujiga de Kollmann y da mesa la trëi domesdì àl balà la grupa "Gipfplattla". Da mesa ala cater inant àl sunà la grupa "Cumpanies di Crëps".
La paroles dl sëurastant dla Mujiga da Bula pudëis liejer tl articul che vën ora tla edizion nueva de La Usc n vënderdi ai 5 de ...
Dala nuef daduman iel stat la santa mëssa. Daldò iel stat n di plën de prugram da festa y dantaldut de mujiga: dala diesc danmesdì àl sunà la Böhmische da Bula y dala 11:45 inant la Mujiga di Jëuni Gherdëina. Dala 12:30 àl sunà la Mujiga de Kollmann y da mesa la trëi domesdì àl balà la grupa "Gipfplattla". Da mesa ala cater inant àl sunà la grupa "Cumpanies di Crëps".
La paroles dl sëurastant dla Mujiga da Bula pudëis liejer tl articul che vën ora tla edizion nueva de La Usc n vënderdi ai 5 de ...
02 de jugn 2026
N mei tl prim nia drë' bel y pona bon ciaut
Tëmp y temperatures ntan l mëns de mei te Sëlva a 1595 metri
L mëns de mei 2026 ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 10,19°C degreies de mesaria - 9,14°C dl 2025 y 1,05°C sëura la temperatura dl mëns de mei 2025.
L mei 2026 ie n con' de temperatura stat 1,14 degreies sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 15 dl mëns cun na mesaria de 1,67°C y na minima - ai 13 de mei - de 2,5 °C de frëit. L di plu ciaut éi muserà ai 26 dl mëns cun 18,33 °C de mesaria y na mascima, for n chël di, de 25°C.
Dut l articul tla edizion nueva ...
L mëns de mei 2026 ie stat plu ciaut che chël dl ann passà cun 10,19°C degreies de mesaria - 9,14°C dl 2025 y 1,05°C sëura la temperatura dl mëns de mei 2025.
L mei 2026 ie n con' de temperatura stat 1,14 degreies sëura la mesaria di ultims 45 ani. L di plu frëit éi muserà ai 15 dl mëns cun na mesaria de 1,67°C y na minima - ai 13 de mei - de 2,5 °C de frëit. L di plu ciaut éi muserà ai 26 dl mëns cun 18,33 °C de mesaria y na mascima, for n chël di, de 25°C.
Dut l articul tla edizion nueva ...
01 de jugn 2026
I verzons dl paravis y si daunì
Chëst ann festejea la Bienela Gherdëina l iubileum de n dejené. Nchin de setëmber ert te duta la valeda
Da 16 ani incà - y per l 10ejim iede - iel la Bienela Gherdëina da nëus te valeda, n evënt d'ert cuntemporana che mët a jì mostres, nstalazions y d'auter for tl ciamp dl'ert a Urtijëi y a livel de valeda.
L'idea ie stata chëla dla galarista Doris Ghetta y ie urmei n festival d'ert nia plu da pensé demez. Da coche l ie unì spiegà ie la Bienela "nasciuda per ti dé na sburdla al barat danter inuvazion y tradizion dl’ert te Gherdëina".
Al didancuei iel...
Deplù n con' de chësc festival ...
Da 16 ani incà - y per l 10ejim iede - iel la Bienela Gherdëina da nëus te valeda, n evënt d'ert cuntemporana che mët a jì mostres, nstalazions y d'auter for tl ciamp dl'ert a Urtijëi y a livel de valeda.
L'idea ie stata chëla dla galarista Doris Ghetta y ie urmei n festival d'ert nia plu da pensé demez. Da coche l ie unì spiegà ie la Bienela "nasciuda per ti dé na sburdla al barat danter inuvazion y tradizion dl’ert te Gherdëina".
Al didancuei iel...
Deplù n con' de chësc festival ...
31 de mei 2026
Cie suzédel pa cun l »Ladinia«?
Duc l cunësc, ma deguni ne ti cëla plu de ntant- a chëi da oradecà ti sàutel tl uedl: l ex hotel Ladinia tl zënter de Urtijëi. Un di frabicac plu burc y tralascei dl luech. Bele da ani incà ne se muev nia. On ulù audì l ambolt Tobia Moroder
Dan puec dis àn fat n’ancunteda danter reprejentanc dl Chemun y l patron dla frabiga. Aldò dl ambolt de Urtijëi ie śën dut mpue plu tler. Cun un n ujin s’l àn bele da n pez fata ora, cun d’autri doi fòven ruvei dan sunieria, ma iló à l Chemun venciù. Nscila iel śën dut tler y n possa scumencé inò da nuef cun la tratatives.
SPM
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Dan puec dis àn fat n’ancunteda danter reprejentanc dl Chemun y l patron dla frabiga. Aldò dl ambolt de Urtijëi ie śën dut mpue plu tler. Cun un n ujin s’l àn bele da n pez fata ora, cun d’autri doi fòven ruvei dan sunieria, ma iló à l Chemun venciù. Nscila iel śën dut tler y n possa scumencé inò da nuef cun la tratatives.
SPM
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
28 de mei 2026
L FC Gherdëina pierd trëi jugadëures cun esperienza
L'ena passeda ëis pudù liejer dla sajon dl FC Gherdëina. Ncuei ulons ti lascé la lerch a trëi jugadëures che à cun la fin dl campiunat 25/26 nce finà si cariera. I ne fajerà n auter ann nia plu pert dla prima scuadra
Aron Kostner ie un de chëi che à lascià cun la fin de chësc campiunat. Cun sëidesc ani òvel pudù fé pea l prim iede te prima scuadra, l fova l ann 2007. Na cariera bela y longia àl abù, for per l FCG. L nes à cuntà che l se à mudà truep te Gherdëina. »Dut ie unì plu prufesciunel, cun plu trainer, nce per l’atletica y la tatica, n udova y sentiva ti ani passei che l fova na gran ueia de jì su de categuria. Ne crëie nia che l ie mo na scuadra te Südtirol che à te chisc ultims cin’ ani fat tan de ...
Aron Kostner ie un de chëi che à lascià cun la fin de chësc campiunat. Cun sëidesc ani òvel pudù fé pea l prim iede te prima scuadra, l fova l ann 2007. Na cariera bela y longia àl abù, for per l FCG. L nes à cuntà che l se à mudà truep te Gherdëina. »Dut ie unì plu prufesciunel, cun plu trainer, nce per l’atletica y la tatica, n udova y sentiva ti ani passei che l fova na gran ueia de jì su de categuria. Ne crëie nia che l ie mo na scuadra te Südtirol che à te chisc ultims cin’ ani fat tan de ...
28 de mei 2026
Mpo mo na festa di lëns
I mutons y la mutans dla scola elementera de Santa Cristina ie unic nviei ala festa di lëns sun Pana dal Chemun de Santa Cristina, dala Lia dl Turism y dala furestela de Gherdëina. N mierculdi dl'ena passeda fòvela tan inant
Deguna festa di lëns? Chëla no ne va. Ai mutons y ala mutans ti sal uni ann bel a pudëi jì tl bosch, senté n lën, ti taché ntëur na pinta y passé dopro for inò a cialé sce l ie chersciù. Ma dantaldut iel na scumenciadiva, che ti nsënia ai mëndri che n muessa cialé dl bosch y che l ie de valor per duc nëus.
I maestri y la maestres dla scola elementera de Santa Cristina ne n’à chëst ann de scola metù a jì deguna jites y ativiteies extracuriculeres, davia che i à fat pea pra la prutesta di ...
Deguna festa di lëns? Chëla no ne va. Ai mutons y ala mutans ti sal uni ann bel a pudëi jì tl bosch, senté n lën, ti taché ntëur na pinta y passé dopro for inò a cialé sce l ie chersciù. Ma dantaldut iel na scumenciadiva, che ti nsënia ai mëndri che n muessa cialé dl bosch y che l ie de valor per duc nëus.
I maestri y la maestres dla scola elementera de Santa Cristina ne n’à chëst ann de scola metù a jì deguna jites y ativiteies extracuriculeres, davia che i à fat pea pra la prutesta di ...
27 de mei 2026
Venciuda l'ultima
N dumënia ai 24 de mei à l FC Gherdëina B jugà contra l Schlern B
N dumënia ai 24 de mei à la segonda scuadra dl FC Gherdëina jugà contra la scuadra Schlern B, ora Ciastel sun l ciamp dal palé de Laranz.
La partida ne n'ova belau nianca no scumencià, canche i nosc à fat l 1 a 0: tl segondo menut à Felix Mancin fat l gol, cun assist de Matteo Senoner. Sun chëla à i averseres ënghe fat gol - tl terzo menut. Nscila ne fòvel passà nianca cin' menuc no y la stajova bele un a un. L prim tëmp ie finà via cun chësc resultat.
Tl segondo tëmp jìvela...
Dut l articul - ...
N dumënia ai 24 de mei à la segonda scuadra dl FC Gherdëina jugà contra la scuadra Schlern B, ora Ciastel sun l ciamp dal palé de Laranz.
La partida ne n'ova belau nianca no scumencià, canche i nosc à fat l 1 a 0: tl segondo menut à Felix Mancin fat l gol, cun assist de Matteo Senoner. Sun chëla à i averseres ënghe fat gol - tl terzo menut. Nscila ne fòvel passà nianca cin' menuc no y la stajova bele un a un. L prim tëmp ie finà via cun chësc resultat.
Tl segondo tëmp jìvela...
Dut l articul - ...
27 de mei 2026
La malatia psichica: for mo n tabù?
N merdi ai 19 de mei da sëira iel tla biblioteca de Sëlva stat na manifestazion n con’ de na tematica sensibla, ma che à debujën de vijibltà
Pra na mëisa turonda se àl ancuntà esperc per rujené dla malaties psichiches, n argumënt che ie – nce sce al didancuei iel n fat che truepa persones ie tuchedes da una o l’autra – for mo n tabù. Ntëur ala mëisa ite se àl sentà l dutor de basa dr. Simon Kostner, l presidënt dla lia Ariadne Günther Plaickner, dr. Alberto Degiorgis, psichiater y psicoterapeut. Ënghe prejënc cun testemunianzes persuneles fova Hannelore Insam, Andreas Delago y Julian Stuffer. Tres la sëira àl menà Stefano Zanotti.
L ...
Pra na mëisa turonda se àl ancuntà esperc per rujené dla malaties psichiches, n argumënt che ie – nce sce al didancuei iel n fat che truepa persones ie tuchedes da una o l’autra – for mo n tabù. Ntëur ala mëisa ite se àl sentà l dutor de basa dr. Simon Kostner, l presidënt dla lia Ariadne Günther Plaickner, dr. Alberto Degiorgis, psichiater y psicoterapeut. Ënghe prejënc cun testemunianzes persuneles fova Hannelore Insam, Andreas Delago y Julian Stuffer. Tres la sëira àl menà Stefano Zanotti.
L ...
27 de mei 2026
Nsec y fantajia
Duc i sculeies y duta la sculées dla Scola prufesciunela per l Artejanat Artistich à metù ora si opres te na mostra
N juebia ai 21 de mei, dala 11 danmesdì, iel stat la giaurida – tl self dla mostres dla Lia Mostra d’Ert Circolo – di lëures di sculeies y dla sculées dla prima nchin tla cuinta tlas dla Prufesciunela, deberieda cun la scultures di studënc che fej l Curs de spezialisazion.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 29 de mei.
Julia Lardschneider
N juebia ai 21 de mei, dala 11 danmesdì, iel stat la giaurida – tl self dla mostres dla Lia Mostra d’Ert Circolo – di lëures di sculeies y dla sculées dla prima nchin tla cuinta tlas dla Prufesciunela, deberieda cun la scultures di studënc che fej l Curs de spezialisazion.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai 29 de mei.
Julia Lardschneider
27 de mei 2026
Desnut
La cuinta tlasses dl Lizeum d’Ert Cademia à metù ora si lëures te si scola che ie deventa na galaria d’ert
Mpue coche uni ann, à nce chëst ann i sculeies y la sculées dla cuinta tlasses dl Lizeum d’Ert Cademia pudù mëter ora si lëures. N mierculdi ai 20 de mei dala cinch domesdì iel stat la giaurida. Per l prim iede àn cris ora de ne fé la mostra nia te na galaria o na sala de mostres, ma propi te si scola, ti dajan n carater mo plu reél ala mostra, propi ajache n à nce pudù ti cialé ala lueges ulache i lëures ie nasciui.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai ...
Mpue coche uni ann, à nce chëst ann i sculeies y la sculées dla cuinta tlasses dl Lizeum d’Ert Cademia pudù mëter ora si lëures. N mierculdi ai 20 de mei dala cinch domesdì iel stat la giaurida. Per l prim iede àn cris ora de ne fé la mostra nia te na galaria o na sala de mostres, ma propi te si scola, ti dajan n carater mo plu reél ala mostra, propi ajache n à nce pudù ti cialé ala lueges ulache i lëures ie nasciui.
Deplù pudëis liejer tla edizion nueva de La Usc che vën ora chësc vënderdi ai ...
24 de mei 2026
Sarà pa 31,124667 m² assé?
N vënderdi dl'ena passeda iel stat la giaurida dla mostra dla union culturala "EPL - Ert por i ladins" tl Tublà da Nives te Sëlva
N iede iel bën bel a nvië ite nce i ujins. La lia culturela dl Tublà da Nives à metù a jì te Sëlva na mostra cun opres de artisć y artistes badiotes dla union culturala Ert por i ladins. Sot al titul “31,124667”, che ne n’ie nia n numer de telefonn o n codesc sucrët ma la spersa che uni artist:a à despusizion ti locai dl Tublà, iel n vënderdi ai 15 de mei unì naugurà la mostra nueva.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
N iede iel bën bel a nvië ite nce i ujins. La lia culturela dl Tublà da Nives à metù a jì te Sëlva na mostra cun opres de artisć y artistes badiotes dla union culturala Ert por i ladins. Sot al titul “31,124667”, che ne n’ie nia n numer de telefonn o n codesc sucrët ma la spersa che uni artist:a à despusizion ti locai dl Tublà, iel n vënderdi ai 15 de mei unì naugurà la mostra nueva.
Elisabeth Kostner
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
23 de mei 2026
Cumplimënc a vo per vosc mpëni y lezitënza
I Destudafuech de Santa Cristina à festejà San Flurian y unerà i uemes che ie bele da trueps ani incà pra la grupa
N vënderdi, ai 1. de mei à i Destudafuech de Santa Cristina pudù festejé l sant patron San Flurian. Do la santa Mëssa tenida da sn. pluan Raimund Perathoner y suneda dala Mujiga de Santa Cristina iel unì fat la benediscion de duc i auti sun plaza de chemun.
Per i Destudafuech de S. Cristina, l cumandant Lukas Goller
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
N vënderdi, ai 1. de mei à i Destudafuech de Santa Cristina pudù festejé l sant patron San Flurian. Do la santa Mëssa tenida da sn. pluan Raimund Perathoner y suneda dala Mujiga de Santa Cristina iel unì fat la benediscion de duc i auti sun plaza de chemun.
Per i Destudafuech de S. Cristina, l cumandant Lukas Goller
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
22 de mei 2026
Chësta fova la sajon dl FC Gherdëina tla Ezelënza
L FC Gherdëina toma, do na sajon tl campiunat de Ezelënza, inò ju tla liga provinziela. N sada de chëst'ena passeda àn finà via la sajon cun na festa. On ulù s'la ciaculé cun Peter Rabanser, presidënt dl club y Renè Rella, trainer dla prima scuadra
Dan dodesc mënsc iel suzedù chël che povester deguni ne se ëssa aspità. L FC Gherdëina, che fova permò tl 2022 ruvà su tla prima categuria y l ann do, tl 2023, tla Prumozion, ova tres chël che n fova ruvei segondi pudù se bater cun i segondi dl Trentin. Chësc juech òven venciù y n pudova nscila fé mo n var plu insù, te na liga ulache deguna scuadra de Gherdëina ne fova mei stata. Śën, dodesc mënsc do, àn udù che l var fova povester propi massa grant. Ma, uni bedaia à doi pertes y sce da ...
Dan dodesc mënsc iel suzedù chël che povester deguni ne se ëssa aspità. L FC Gherdëina, che fova permò tl 2022 ruvà su tla prima categuria y l ann do, tl 2023, tla Prumozion, ova tres chël che n fova ruvei segondi pudù se bater cun i segondi dl Trentin. Chësc juech òven venciù y n pudova nscila fé mo n var plu insù, te na liga ulache deguna scuadra de Gherdëina ne fova mei stata. Śën, dodesc mënsc do, àn udù che l var fova povester propi massa grant. Ma, uni bedaia à doi pertes y sce da ...
22 de mei 2026
Danterëures a scuté su stories sun l'ega
Dal Bodensee al festival dl'ega de Persenon: on rujenà cun la autëura Nadia Rungger che à ultimamënter fat pea pra de plu scumenciadives letereres tl Südtirol y oradecà
Pec letereres te trëi rujenedes - talian, tudësch y monce ladin - che conta dl’ega, dl mer y di ruves ie stac i prutagonisć ai prims de mei sun l Bodensee de na scumenciadiva particulera. A Bregenz à n valgun scritëures dla Lia di Autores dl Südtirol pudù liejer dant sun na berca. L à nce fat pea autores di Paejes Tudësc y dl’Austria. Nce doi artistes de Gherdëina à tëut pert pra chësta manifestazion leterera sun l’ega: Irene Moroder de Urtijëi y Nadia Rungger de Puntives.
“L fova na beliscima ...
Pec letereres te trëi rujenedes - talian, tudësch y monce ladin - che conta dl’ega, dl mer y di ruves ie stac i prutagonisć ai prims de mei sun l Bodensee de na scumenciadiva particulera. A Bregenz à n valgun scritëures dla Lia di Autores dl Südtirol pudù liejer dant sun na berca. L à nce fat pea autores di Paejes Tudësc y dl’Austria. Nce doi artistes de Gherdëina à tëut pert pra chësta manifestazion leterera sun l’ega: Irene Moroder de Urtijëi y Nadia Rungger de Puntives.
“L fova na beliscima ...
22 de mei 2026
Sies dejeneies de teater
Sessant'ani de storia per la lia culturela, che à sun l program n ann rich de atività propi per la ucajion. N l fin dl'ena dan doi enes àn nce fat la jita da d'ansciuda, y chël te na destinazion mpue “alternativa”
Na lia viva y dinamica: de chësc rejona l presidënt Igor Demetz cun stolz. La Lia dl Teater de Sëlva cumplësc chëst ann sessant'ani, y nce sce la gran festa sarà d'autonn, àn bele scumencià a festejé mpue. Per l iubileum uelen avëi n ann mpue plu atif che scenó: de merz iesen bele jic cun i schi, dan doi enes àn fat la jita da d'ansciuda, de juni o de setëmber jiràn sa mont de gra ala urganisazion de Wolfi Mussner, d'autonn saràl sambën da pudëi jì a ti cialé al gran teater tradiziunel y de ...
Na lia viva y dinamica: de chësc rejona l presidënt Igor Demetz cun stolz. La Lia dl Teater de Sëlva cumplësc chëst ann sessant'ani, y nce sce la gran festa sarà d'autonn, àn bele scumencià a festejé mpue. Per l iubileum uelen avëi n ann mpue plu atif che scenó: de merz iesen bele jic cun i schi, dan doi enes àn fat la jita da d'ansciuda, de juni o de setëmber jiràn sa mont de gra ala urganisazion de Wolfi Mussner, d'autonn saràl sambën da pudëi jì a ti cialé al gran teater tradiziunel y de ...
21 de mei 2026
I Destudafuech de Urtijëi festejea si 150 ani
Truep se à mudà te chisc ani, mé zeche nia: la ueia de ulëi judé l proscim. Pra na blòta festa àn ulù lecurdé l gran mpëni de cënc y cënc destudafuech che à fat la storia de chisc 150 ani
Uni uem dajova y dà ca si tëmp liede per fé velch de bon, velch de utl per duta la cumenanza. Dantaldut ti ultims 50 ani se à chësc lëur de ulentariat mudà dassënn. Coche dij si inuem, destudovi zacan plucheauter mé fuesc. Al didancuei se tràtel plu de na grupa de ulenteres che pieta servijes d’uni sort.
I vën cherdei canche n auto fir ora de streda, canche n lift se fërma, canche l ie uele o penzin tl’ega de ruf, canche l ie da jì a crì na persona, canche l vën ju na smueia y ...
Uni uem dajova y dà ca si tëmp liede per fé velch de bon, velch de utl per duta la cumenanza. Dantaldut ti ultims 50 ani se à chësc lëur de ulentariat mudà dassënn. Coche dij si inuem, destudovi zacan plucheauter mé fuesc. Al didancuei se tràtel plu de na grupa de ulenteres che pieta servijes d’uni sort.
I vën cherdei canche n auto fir ora de streda, canche n lift se fërma, canche l ie uele o penzin tl’ega de ruf, canche l ie da jì a crì na persona, canche l vën ju na smueia y ...
