30 de setember 2026
»Cedenes de valor« te la gestion del bosch
L Istitut Cultural Ladin ‘majon di fascegn’ à dat fora la verscion per talian del liber de Karin Pattis.
Ades ence i letores che no enten ben todesch pel ciapèr te man e se lejer fora con enteres l liber scrit da Karin Pattis dal titol originèl »Ökonomische Vernetzung. Holzwirtschaft in den Dolomiten im 16. Jahrhundert – Tiers, Welschnofen und Fassa«. La publicazion, prejentèda per todesch d’aisciuda del 2023 te la senta de la Scola Forestèla forin Mont de Vich, é stata data fora te sia verscion per talian dal Istitut Cultural Ladin ‘majon di fascegn’ e prejentèda en vender ai 18 de setember te ...
Ades ence i letores che no enten ben todesch pel ciapèr te man e se lejer fora con enteres l liber scrit da Karin Pattis dal titol originèl »Ökonomische Vernetzung. Holzwirtschaft in den Dolomiten im 16. Jahrhundert – Tiers, Welschnofen und Fassa«. La publicazion, prejentèda per todesch d’aisciuda del 2023 te la senta de la Scola Forestèla forin Mont de Vich, é stata data fora te sia verscion per talian dal Istitut Cultural Ladin ‘majon di fascegn’ e prejentèda en vender ai 18 de setember te ...
30 de setember 2026
SaltenLauf y Gorbeia Skyrunning per i atlec de Gherdëina
Chësta ultima fin dl'ena à i atlec di Gherdëina Runners inò fat pea pra de plu garejedes, danter auter nce a Jenesien y ti Paesc Bascs
dumënia ai 27 de setëmber iel stat l Panoramalauf Soltn, na garejeda de sauté ntëur a Jenesien de 15 chilometri y 230 metri de deslivel suvier. Tlo à Luca Clara di Gherdëina Runners fat l 2° post assolut cun n tëmp de 51 menuc y 25 secunc, do Andreas Reiterer che à venciù la garejeda cun 50 menuc y 57 secunc.
Per i Gherdëina Runners, Christian Ongaro
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 2 de utober.
dumënia ai 27 de setëmber iel stat l Panoramalauf Soltn, na garejeda de sauté ntëur a Jenesien de 15 chilometri y 230 metri de deslivel suvier. Tlo à Luca Clara di Gherdëina Runners fat l 2° post assolut cun n tëmp de 51 menuc y 25 secunc, do Andreas Reiterer che à venciù la garejeda cun 50 menuc y 57 secunc.
Per i Gherdëina Runners, Christian Ongaro
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 2 de utober.
30 de setember 2026
Sta ota ‘l éśù duto polito
Na esercitazion de ra Crosc bianca, daante a ra śente. Ai 3 de otobre i fajarà festa par i zincuanta ane. Ai 16 de otobre i se ciatarà danoo co ra śente
Na moto ra và fora de strada e i se fesc mal de doi, che i toma; calchedun ciama i socorse, che i rua alolo, da dià sta parsones. Duto chesto ‘l é suzedù domegna ai 20 de setenbre, inze a Fiames, ma par fortuna ‘l ea par finta. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Na moto ra và fora de strada e i se fesc mal de doi, che i toma; calchedun ciama i socorse, che i rua alolo, da dià sta parsones. Duto chesto ‘l é suzedù domegna ai 20 de setenbre, inze a Fiames, ma par fortuna ‘l ea par finta. (MDM)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
30 de setember 2026
Topolino ence per ladin
Con anché, mercol 30 de setember, te la boteighes de sfoes se pel ciapèr na neva storia con i personajes simbol de la Walt Disney che rejona badiot, fascian e fodom.
Topolino rejona ence ladin! Più avisa el l rejona badiot e medemo ence Sgrinfia. Pippo, Gambadilegno e Manetta rejona fascian e Laura Bing, Basettoni e etres doi personajes fodom. Se trata de la neva storia de Soricin, vegnuda fora anché, mercol ai 30 de setember te la boteighes de sfoes e su Panini.it. Per la pruma outa na storia de Topolino, l personaje de Walt Disney cognosciù te dut l mond, vegn fora per ladin.
De più te La Usc stampèda de en vender ai 2 de otober del 2026
Topolino rejona ence ladin! Più avisa el l rejona badiot e medemo ence Sgrinfia. Pippo, Gambadilegno e Manetta rejona fascian e Laura Bing, Basettoni e etres doi personajes fodom. Se trata de la neva storia de Soricin, vegnuda fora anché, mercol ai 30 de setember te la boteighes de sfoes e su Panini.it. Per la pruma outa na storia de Topolino, l personaje de Walt Disney cognosciù te dut l mond, vegn fora per ladin.
De più te La Usc stampèda de en vender ai 2 de otober del 2026
30 de setember 2026
Uni ann na legrëza a pudëi jì a pië pësc
La Lia Sustëni ala Vita y la lia di pëiapësc à metù a jì n sada ai 19 de setëmber n blòt domesdì ta Pozamanigoni
L'ie na tradizion, la festa di peiapësc cun la Lia Sustëni ala Vita ta Pozamanigoni. Nce chëst ann ti àn pudù fé na gran legrëza a persones cun handicap y a si families
N ie bele ruvei ala 34ejima edizion de chësta blòta festa pra l pitl lech ta Pozamanigoni, nes à fat al savëi l sëurastant dla Lia Sustëni ala Vita Heinz Santifaller, lia che mët a jì de plu ativiteies via per dut l ann.
SPM
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 2 de utober.
L'ie na tradizion, la festa di peiapësc cun la Lia Sustëni ala Vita ta Pozamanigoni. Nce chëst ann ti àn pudù fé na gran legrëza a persones cun handicap y a si families
N ie bele ruvei ala 34ejima edizion de chësta blòta festa pra l pitl lech ta Pozamanigoni, nes à fat al savëi l sëurastant dla Lia Sustëni ala Vita Heinz Santifaller, lia che mët a jì de plu ativiteies via per dut l ann.
SPM
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 2 de utober.
30 de setember 2026
Cësa di Ladins: firmà l cuntrat de pruietazion
L ambolt de Urtijëi Tobia Moroder y l architet Rudolf Perathoner - coche reprejentant dla grupa de firmes che se à per ntant metù adum - à sotscrit n merdi ai 22 de setëmber l cuntrat de pruietazion per la Cësa di Ladins. N var mpurtant per la cultura ladina
La firma sun l cuntrat de pruietazion ie l resultat de ani de ancuntedes y tratatives. La streda ie stata longia, ma n ie ruvei a n chësc pont de gra ala cunlaurazion danter la Union di Ladins de Gherdëina, patrona dl frabicat, i trëi Chemuns de Gherdëina, l Chemun de Ciastel, la Provinzia de Bulsan y la Region, ma nce de gra al sustëni dl presidënt dla Provinzia Arno Kompatscher y dl assessëur provinziel ladin Daniel Alfreider.
USC
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n ...
La firma sun l cuntrat de pruietazion ie l resultat de ani de ancuntedes y tratatives. La streda ie stata longia, ma n ie ruvei a n chësc pont de gra ala cunlaurazion danter la Union di Ladins de Gherdëina, patrona dl frabicat, i trëi Chemuns de Gherdëina, l Chemun de Ciastel, la Provinzia de Bulsan y la Region, ma nce de gra al sustëni dl presidënt dla Provinzia Arno Kompatscher y dl assessëur provinziel ladin Daniel Alfreider.
USC
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n ...
30 de setember 2026
N'ena dedicheda ai fans de i Die Ladiner
La ie deventeda na tradizion, l'ena che i Ladiner mët a jì d'autonn te Gherdëina. I dis passei àn pità plu scumenciadives per i fans da duta l 'uropa
La mujiga cunesciuda plucheauter sot al inuem tudësch "Schlager" plej, y chësc dantaldut a persones de na cërta età, avisa nscila ie nce l publich de i Die Ladiner che on urtà te Val d'Ana pra na bona marënda y truepa bona ueia. La drëta ucajion per ti fé n trëi dumandes a Joakin Stuffer, la usc cunesciuda che ti à nce purtà l suzes ala grupa. Dan 24 ani ova scumencià chësta storia de suzes, y la va for mo inant.
SPM
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 2 de ...
La mujiga cunesciuda plucheauter sot al inuem tudësch "Schlager" plej, y chësc dantaldut a persones de na cërta età, avisa nscila ie nce l publich de i Die Ladiner che on urtà te Val d'Ana pra na bona marënda y truepa bona ueia. La drëta ucajion per ti fé n trëi dumandes a Joakin Stuffer, la usc cunesciuda che ti à nce purtà l suzes ala grupa. Dan 24 ani ova scumencià chësta storia de suzes, y la va for mo inant.
SPM
L articul ntier tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 2 de ...
29 de setember 2026
I bachegn à fat ite -40% de fegn
L gran sut de chest istà no ge à fat ben nience a la vaces.
La vaces é states desmonteèdes ence se vèlch bacan les lascia amò sa mont fin che l é bon temp. Luigi Deluca de Coluzi, president de la Mèlga de Fascia, ne à dit che l les lascia al pèscol segur fin ai 10 de otober, se no vegn la neif. La sajon da d’istà é fenida e ence i lurieres col fegn. Ma co éla pa jita chest an? Coluzi: »Gio rejone per me ma peisse che ence i autres bachegn posse dir valif. Chest an, col gran sut, l é stat 30-40% de manco de fegn«.
Dut l articol su La Usc stampèda de en ...
La vaces é states desmonteèdes ence se vèlch bacan les lascia amò sa mont fin che l é bon temp. Luigi Deluca de Coluzi, president de la Mèlga de Fascia, ne à dit che l les lascia al pèscol segur fin ai 10 de otober, se no vegn la neif. La sajon da d’istà é fenida e ence i lurieres col fegn. Ma co éla pa jita chest an? Coluzi: »Gio rejone per me ma peisse che ence i autres bachegn posse dir valif. Chest an, col gran sut, l é stat 30-40% de manco de fegn«.
Dut l articol su La Usc stampèda de en ...
29 de setember 2026
Ai penalties: n iede àn venciù y n iede àn perdù
Prima vënta per l HC Gherdëina tl terzo juech dla sajon: n sada contra l Kitzbühel tl Pranives ai penalties per 4 a 3
N juebia ai 24 de setëmber a Sterzing, contra i Wipptal Broncos, ne fova la fertuna nia dala pert de chëi de Gherdëina. Do avëi cumbatù dassënn - tl segondo tëmp stajòvela 5 a 2 per i autri - ie l Gherdëina mo stat bon de paredlé tl 57ejim menut. N se à perchël fat ora la vënta ai penalties y l Gherdëina à purtruep perdù. Mpo se àn tëut pea a cësa n pont, l prim de chësta sajon dla Alps Hockey League.
De sada fòvel inò da jughé, chëst iede dan al publich de cësa tl Pranives te Sëlva ...
Elisabeth ...
N juebia ai 24 de setëmber a Sterzing, contra i Wipptal Broncos, ne fova la fertuna nia dala pert de chëi de Gherdëina. Do avëi cumbatù dassënn - tl segondo tëmp stajòvela 5 a 2 per i autri - ie l Gherdëina mo stat bon de paredlé tl 57ejim menut. N se à perchël fat ora la vënta ai penalties y l Gherdëina à purtruep perdù. Mpo se àn tëut pea a cësa n pont, l prim de chësta sajon dla Alps Hockey League.
De sada fòvel inò da jughé, chëst iede dan al publich de cësa tl Pranives te Sëlva ...
Elisabeth ...
29 de setember 2026
Ce vënta!
L FC Gherdëina à jugà n sada contra l Persenon y à venciù per 2 a 1. Śën iesi prims te tlassifica
N sada domesdì, l fova n bel di de surëdl da d'autonn, fòvel sun l prugram per l FC Gherdëina n juech mpurtant. N ova da jughé ta Mulin da Coi contra i prims de tlassifica: l Persenon.
Do l scibl dl diretëur de garejeda à l Persenon riesc scumencià cun sbunf. Bele do cin' menuc à i ghesć abù na bona ucajion sun na trata de cë. L Gherdëina à respundù tl otaf menut: sun na trata dal cianton à Riccardo Piccoliori cun l pe cianch batù l verdiaporta, ma n averser à mo iust fermà su la codla sun la ...
N sada domesdì, l fova n bel di de surëdl da d'autonn, fòvel sun l prugram per l FC Gherdëina n juech mpurtant. N ova da jughé ta Mulin da Coi contra i prims de tlassifica: l Persenon.
Do l scibl dl diretëur de garejeda à l Persenon riesc scumencià cun sbunf. Bele do cin' menuc à i ghesć abù na bona ucajion sun na trata de cë. L Gherdëina à respundù tl otaf menut: sun na trata dal cianton à Riccardo Piccoliori cun l pe cianch batù l verdiaporta, ma n averser à mo iust fermà su la codla sun la ...
29 de setember 2026
Benedida l’autosciala dei studafuoch da Fodom
L Capodistacament Ciro Palla: »Adés laorón per la nuova cajerma«. L comandánt provinzial: »Dal Minister dei Intergn no ruarà degun finanziament«
Sabeda ai 19 de setembre i studafuoch da Fodom i a prejenté ufizialmente e fat benedì l’autosciala comprada davánt doi agn de seconda mán dai coleghi da La Vila n Val Badia. »Ajache no n é na machina nuova on volù fè velch de scemple« conta l comandánt Ciro Palla. (LS)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Sabeda ai 19 de setembre i studafuoch da Fodom i a prejenté ufizialmente e fat benedì l’autosciala comprada davánt doi agn de seconda mán dai coleghi da La Vila n Val Badia. »Ajache no n é na machina nuova on volù fè velch de scemple« conta l comandánt Ciro Palla. (LS)
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
29 de setember 2026
Corvara á indô süa ciampana
En domënia ai 20 de setëmber él gnü benedí a Corvara la ciampana de Santa Maria, che â messü gní corada danü
Por n paisc n’él nia na cossa da vignidé da benedí ite na ciampana nöia por la dlijia. Rodunt chësc án podü festejé la domënia ai 20 de setëmber a Corvara. Sciöche i ân albü scrit t’La Usc di Ladins di 26 de jügn, s’un â l’ann passé i vijins dla gran dlijia da Corvara intenü che na ciampana n’â nia plü le dër sonn, che ara descordâ. An á spo ciaré do y s’un á intenü che la ciampana ê sfenüda y ne jô nia plü da cuncé. Ara se trata dla ciampana dedicada a Santa Maria, che pësa 770 chili y mosöra ...
Por n paisc n’él nia na cossa da vignidé da benedí ite na ciampana nöia por la dlijia. Rodunt chësc án podü festejé la domënia ai 20 de setëmber a Corvara. Sciöche i ân albü scrit t’La Usc di Ladins di 26 de jügn, s’un â l’ann passé i vijins dla gran dlijia da Corvara intenü che na ciampana n’â nia plü le dër sonn, che ara descordâ. An á spo ciaré do y s’un á intenü che la ciampana ê sfenüda y ne jô nia plü da cuncé. Ara se trata dla ciampana dedicada a Santa Maria, che pësa 770 chili y mosöra ...
28 de setember 2026
ASUC de Cianacei: gregn intervenc te paisc e tel bosch
La Frazion de Cianacei ensema con chela de Dèlba vel doventèr privata. En jebia al 1 de otober da les 17:00 la radunanza di capifech te sala de consei de Cianacei.
La Frazion de Cianacei, con sie capofrazion Rinaldo Debertol, à dezidù de tor su la novitèdes vegnudes fora con la lege dai 20 de november del 2017 nr 168 (Normes en materia de dominies coletives) che à recognosciù la Frazions desche n ordenament giuridich primarie col ge dèr sia autonomia de statut e de gestion. Aldò de chesta lege nazionèla, i bens no é più conscidré ben publics ma Ben Comun.
L é stat metù ju n nef Statut che ge é stat manà fora a duc i sentadins con chela che i porte dant sia ...
La Frazion de Cianacei, con sie capofrazion Rinaldo Debertol, à dezidù de tor su la novitèdes vegnudes fora con la lege dai 20 de november del 2017 nr 168 (Normes en materia de dominies coletives) che à recognosciù la Frazions desche n ordenament giuridich primarie col ge dèr sia autonomia de statut e de gestion. Aldò de chesta lege nazionèla, i bens no é più conscidré ben publics ma Ben Comun.
L é stat metù ju n nef Statut che ge é stat manà fora a duc i sentadins con chela che i porte dant sia ...
28 de setember 2026
Na stajon par moe danoo
Intrà istade e inverno, ste mesc de meśo, biei de mile colore, boi da se pousà e da pensà sora, ignante de scomenzà un outro an
Sto an son tomade inze de ’l outon dares 2.05 da bonora de i 23 de setenbre. Chesto par i astronome, che i fesc dute i so conte. Chesto no n’é conpain par dute i anes: ‘l outon el pó scomenzà da i 21 a i 24 de setenbre, canche toma ‘l aequinotium, cemodo che se dijea par latin, valadì che ra note r’é longa conpain del di.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
Sto an son tomade inze de ’l outon dares 2.05 da bonora de i 23 de setenbre. Chesto par i astronome, che i fesc dute i so conte. Chesto no n’é conpain par dute i anes: ‘l outon el pó scomenzà da i 21 a i 24 de setenbre, canche toma ‘l aequinotium, cemodo che se dijea par latin, valadì che ra note r’é longa conpain del di.
De plu tla edizion stampeda de La Usc di Ladins o sun l e-paper a paiament www.lausc.it/e-paper
28 de setember 2026
Paul Videsott é indô degan
Cun l’ann academich nü é le prof. Paul Videsott indô a ce dla Facolté de Sciënzes dla Formaziun a Porsenú
L’ann academich nü mët man ince tla Université Lëdia de Balsan, olache al é n valgönes novités a ce dles Facoltés. Öna reverda la Facolté de Sciënzes dla Formaziun a Porsenú, olache le prof. Paul Videsott é indô gnü nominé tla inciaria da degan dla Facolté. Le professur de Filologia Romanza/Ladinistica ê bele sté degan dla Facolté de Sciënzes dla Formaziun por döes periodes - dal 2017 al 2023 – y röia insciö por le terzo iade te chësta inciaria, che al vëiga sciöche sorvisc ala istituziun: "I ...
L’ann academich nü mët man ince tla Université Lëdia de Balsan, olache al é n valgönes novités a ce dles Facoltés. Öna reverda la Facolté de Sciënzes dla Formaziun a Porsenú, olache le prof. Paul Videsott é indô gnü nominé tla inciaria da degan dla Facolté. Le professur de Filologia Romanza/Ladinistica ê bele sté degan dla Facolté de Sciënzes dla Formaziun por döes periodes - dal 2017 al 2023 – y röia insciö por le terzo iade te chësta inciaria, che al vëiga sciöche sorvisc ala istituziun: "I ...
28 de setember 2026
Cineji taca cun n pulmin te Fanes
En domënia sëra é i Stödafüs d’Al Plan gnüs cherdá da jí a daidé n grup de cinesc che é "jüs a perde" cun le pulmin te Fanes
Dit damperfora: l’intervënt dla domënia passada n’á albü por fortüna degügn feris y gnanca degügn danns, mo al é un de chi che vá ite tles coriosités de nüsc tëmps. I Stödafüs d’Al Plan é gnüs alarmá dales 20:39 por jí cuntra Gran Fanes á trá sö n meso che ne rovâ nia plü inant.
Canche i omi é rová sö, n’êl indere degügn por incërch – cunta le comandant Christian Rindler. Do na telefonada tla zentrala, él gnü fora che le meso ê jü di versc cuntra Cortina. Insciö é i Stödafüs defata rové pro n ...
Dit damperfora: l’intervënt dla domënia passada n’á albü por fortüna degügn feris y gnanca degügn danns, mo al é un de chi che vá ite tles coriosités de nüsc tëmps. I Stödafüs d’Al Plan é gnüs alarmá dales 20:39 por jí cuntra Gran Fanes á trá sö n meso che ne rovâ nia plü inant.
Canche i omi é rová sö, n’êl indere degügn por incërch – cunta le comandant Christian Rindler. Do na telefonada tla zentrala, él gnü fora che le meso ê jü di versc cuntra Cortina. Insciö é i Stödafüs defata rové pro n ...
27 de setember 2026
Marcià di pulesc a Urtijëi
Uni prima juebia dl mëns fòvel via per l instà n marcià di pulesc sun plaza de dlieja a Urtijëi. On rujenà cun Rita Faltner che à abù l'idea dl mëter a jì
Bele da n chindesc o n vint ani incà fej Rita Faltner, che ie n pension, gën pea pra i marcëi di pulesc te dut Südtirol. Ëila à n pitl stont cun d’uni sort de roba de segonda man, coche tasces, ciapiei, antlaries, buchei y sambën - n vëija che la ie de Gherdëina - nce chiena de lën. La roba che la vënd giàpela scincheda da cumpanies y parënc, ma for ne pòssela nia ti tò ju dut, davia che la lerch te garasc ie chëla che ie.
Deberieda cun si cumpania Marianna De Michiel, che à la medema pascion, ...
Bele da n chindesc o n vint ani incà fej Rita Faltner, che ie n pension, gën pea pra i marcëi di pulesc te dut Südtirol. Ëila à n pitl stont cun d’uni sort de roba de segonda man, coche tasces, ciapiei, antlaries, buchei y sambën - n vëija che la ie de Gherdëina - nce chiena de lën. La roba che la vënd giàpela scincheda da cumpanies y parënc, ma for ne pòssela nia ti tò ju dut, davia che la lerch te garasc ie chëla che ie.
Deberieda cun si cumpania Marianna De Michiel, che à la medema pascion, ...
27 de setember 2026
Overturism: la responsaboltà te man de la comunanza
Michil Costa, Matteo Righetto e Nicolò Weiss protagonisć de na meisa torona tel chèder del Simposie Toni Gross sun prejent e davegnir del turism te Fascia e te la Dolomites.
Dai 14 ai 18 de setember a Sèn Jan l é stat la setima edizion del Simposie Toni Gross: artistes e artisć à lurà fora sia operes metan en esser domanes e prospetives sul tem del overturism e sul raport anter turism, teritorie e comunanza.
Te chest contest, te sala de consei del Comun de Sèn Jan l é vegnù portà dant na meisa torona apontin sul overturism, olache se à proà a se domanèr che che sozet canche n teritorie l é semper sot i eies de duc, tant da vegnir beleche consumà. La scontrèda, a ...
Dai 14 ai 18 de setember a Sèn Jan l é stat la setima edizion del Simposie Toni Gross: artistes e artisć à lurà fora sia operes metan en esser domanes e prospetives sul tem del overturism e sul raport anter turism, teritorie e comunanza.
Te chest contest, te sala de consei del Comun de Sèn Jan l é vegnù portà dant na meisa torona apontin sul overturism, olache se à proà a se domanèr che che sozet canche n teritorie l é semper sot i eies de duc, tant da vegnir beleche consumà. La scontrèda, a ...
27 de setember 2026
L’ezelenza de la Haydn encanta duta Fascia
Gran suzes per l’Orchestra che se à ejibì per la pruma outa al Teater Navalge de Moena.
L é stat n event de gran valor artistich, culturèl e de condivijion chel che l é stat portà sun paladina en jebia ai 17 de setember tel teater Navalge de Moena. L’Orchestra de nonzech Haydn de Busan e Trent sot la direzion de Sieva Borzak à lascià duc a bocia averta con sia musega da marevea, con n program che l é stat portà dant desche n viac dal titol »Dal Setcent al Nefcent: la tradizion che se renovea«, ge fajan don al publich del post e ai ultimes ghesć de fin de sajon de na atmosfera rica ...
L é stat n event de gran valor artistich, culturèl e de condivijion chel che l é stat portà sun paladina en jebia ai 17 de setember tel teater Navalge de Moena. L’Orchestra de nonzech Haydn de Busan e Trent sot la direzion de Sieva Borzak à lascià duc a bocia averta con sia musega da marevea, con n program che l é stat portà dant desche n viac dal titol »Dal Setcent al Nefcent: la tradizion che se renovea«, ge fajan don al publich del post e ai ultimes ghesć de fin de sajon de na atmosfera rica ...
