Gherdeina

media/k2/galleries/5355/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-20_um_09.01.49.jpg
24 de messel 2017

Vijita de gheologs dala Cina tl Museum Gherdëina

Nce chëst ann, per l segondo iede, àn n sada dl'ena passeda ai 15 de lugio pudù ti dé l bënunì tl Museum Gherdëina a na grupa de 25 studënc de geologia dla Peking University PKU, ruvei adalerch per na escurscion didatica de plu dis tla Dolomites
Do la vijita ala sezions de geologia, ert y storia dl Museum de Gherdëina, à la grupa mo pudù se goder dan la Cësa di Ladins i bai poluleres purtei dant dala Grupa de Bal Populer de Santa Cristina y Sëlva.

Deplù te la edizion dl 21 de messel
media/k2/galleries/5354/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-20_um_09.01.38.jpg
23 de messel 2017

La Madona de Fatima te Gherdëina

Nëus jon deberieda cun la Madona de Fatima tres nosta pluanies. Sn. Digan Vijo Pitscheider: "Perian y festejan ulons sentì che la Madona ie danter nëus!"
Da coche conta Sn. Digan Vijo Pitscheider "fova da na oma unida l'idea de cialé che la statua dla Madona de Fatima ruve tl ann 2017 - avisa cënt ani do la cumparizion-, tla pluanies de Gherdëina.

Deplù te la edizion dl 21 de messel
media/k2/galleries/5353/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-20_um_09.01.08.jpg
22 de messel 2017

In memoriam dl artista, poeta y maester Josef Kostner

Chëst'ena passeda nes à lascià na gran persunalità dl ciamp dla cultura. Cun si ert artistica y leterera làscel n sëni mpurtant che va sëura nosc cunfins ora
Josef Kostner da Stlujuc, nasciù tl 1933 ta Cësa Bruma, à stlut si uedli per for tl'età de 83 ani. Ël ie nasciù coche segondo mut de dodesc mutons y bele da pitl àl messù cunëscer la vita ria dla Segonda Viera.

Deplù te la edizion dl 21 de messel
media/k2/galleries/5324/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-13_um_09.25.43.jpg
17 de messel 2017

L crist nuef sun piza de Saslonch

Dan 65 ani ie mort l mëinacrëp Toni Demetz do che l ie unì tucà dal tarlui. Si fra Albert ova doi ani do ziplà n crist, che ël ova purtà deberieda cun si pere Giuani da Iman sun piza de Saslonch, y i l ova metù su avisa tla luegia ulache l desfertunà ova messù lascé la vita. Ai 8 de juni de chëst ann iel unì metù su n crist nuef ziplà da Oswald Bernardi
L fova ai 17 de agost dl ann 1952 canche Toni Demetz fova pià via daduman per cumpanië doi alpinisć talians sun Saslonch.

Deplù te la edizion dl 14 de messel
media/k2/galleries/5323/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-13_um_09.25.23.jpg
16 de messel 2017

Pest a New York al Ufize de Architetura Perathoner

L architet Rudolf "Rudi" Perathoner de Sëlva y si team ie unii premiei pra n cuncors de architetura de livel mundiel
La cësa premieda ie la Villa A tla streda Col da Lech te Sëlva. La se trata de n frabicat da cater partimënc, "cun la particulariteies," da coche conta l architet Rudolf "Rudi" Perathoner, "de n'architetura cuntemporana, ma che ne va mpo nia ora de schedra tuman massa tl uedl, ma jan ite tla cuntreda y de cër' velch nce tla tradizion dl frabiché de nosc raions."

Deplù te la edizion dl 14 de messel
media/k2/galleries/5322/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-13_um_09.25.55.jpg
15 de messel 2017

"Dal paravis ju tl infiern"

N lunesc domesdì iel unit ju n drë stramoz ju per Mont de Sëuc y Urtijëi. L ruf da Piz univa tan grant che l ie jit persëura fajan gran dann. La streda de viers dl luech da Pilat ie unida zareda pea. Gregor Prugger conta
N gran spavënt iel stat n lunesc domedì via, canche l ie unit ju na smueia cun l ruf da Piz che à fat n gran dann. La bona nutizia ie che jënt ne n fòvel deguna iló te chël mumënt y deguni ne se à fat mel.

Deplù te la edizion dl 14 de messel
media/k2/galleries/5306/thumbs/roes.jpg
10 de messel 2017

Urtijëi - Runcadic: strada stlüta por roes

La strada danter Urtijëi y Runcadic romagnará stlüta almanco dui dis, por gauja de roes raitades jö. Intratan vëgnel romené le material y lauré por realisé n bacin.
En lönesc ai 10 de messé incër les 6 da doman él gnü jö deplü de mëndres roes sön la strada provinziala nr. 64 danter Urtijëi y Runcadic. Le material é raité jö sura le paisc da Runcadic y reverda n toch de plü cënc de metri. Deache les roes rapresentëia n prigo por i auti, á i colaboradus dl Sorvisc provinzial dles strades saré la strada. Les roes vëgn tignides sot a control deboriada cun i geologs. Por podëi daurí la strada pornanche ara vá, éson tl laur da romené demez le material y an á ...
media/k2/galleries/5282/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-06_um_09.30.41.jpg
10 de messel 2017

Canche Südtirol cujina a Urtijëi

Na manifestazion sambën nce turistica, ma cun na valuta soziela y culturela aldò, ie stata la manifestazion de n dumënia sun Pitla Plaza de Sant Antone a Urtijëi
Suvënz iel l'idea che l fej ora. Y l'idea abuda per la manifestazion de n dumënia ai 2 de lugio sun Pitla Plaza de Sant Antone ie na idea che vel. N restaurant da tlo deberieda cun ustaries da tlo, cun n Ciulé dal vin de Südtirol.

Deplù te la edizion dl 07 de messel
media/k2/galleries/5281/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-06_um_09.30.17.jpg
09 de messel 2017

Da percuscion tres tlassica y mujiga sacrela

Coche bela da plu ani incà tradizion iel nce chëst ann la bela manifestazion de "valgardenaMusika", cun na lingia de cunzerc de cualità mpue' te uni luech dla valeda
Scumencià vëniel de lugio nchin ala fin de agost saral da audì de ndut cin cunzerc. Per l prim cunzert celëde plu avisa sot ala plates dla nfurmazions.

Deplù te la edizion dl 07 de messel
media/k2/galleries/5280/thumbs/Bildschirmfoto_2017-07-06_um_09.30.31.jpg
08 de messel 2017

Sentënza n con' dl „SmartHotel Saslong" a Soplajes

L Tribunal Aministratif Regionel TAR Sezion Autonoma de Bulsan à n lunesc dl'ena passeda dat ju si sentënza
L se trata de na prima sentënza de Sunieria n con' dl „SmartHotel Saslong" a Soplajes. Tlo ti vëniel dat rejon ai ujins Claudio Kerschbaumer y Simonetta Delago che se ova ti mënsc y ani passei parà contra coche l hotel ie unì frabicà, massa grant y cun massa majons, da coche l iei unì dit.

Deplù te la edizion dl 07 de messel
media/k2/galleries/5252/thumbs/Bildschirmfoto_2017-06-29_um_09.30.02.jpg
03 de messel 2017

Trafich a Urtijëi: "Y mpo se muevel"

Duman sada ne messons nia plu aspité dan semafer per passé tres Urtijëi. L rundel vis y vis dla nudadoia sarà daviert al trafich
Dan doi dis, n mierculdi ai 28 de juni ie l rundel unì asfaltà. Duman sada, aldò dla previjion, ie l rundel de Urtijëi inò daviert. "Bele nce ajache n ne giapova nia plu l'autorisazion per n semafer iló ulache l ie unì fat i lëures, y perchël pòssen, ma n muessa nce giaurì, da coche l vën dit da pert ufiziela.

Deplù te la edizion dl 30 de jugn
media/k2/galleries/5251/thumbs/Bildschirmfoto_2017-06-29_um_09.30.12.jpg
02 de messel 2017

Festa dl Sacro Cuer de Gejù: tradizion ma nce cumpania

De gran y de pitli fuesc verd ntëur la montes dla Dolomites. Pitla cronistoria de na usanza nasciuda tl ann 1796 che à nce mo al didancuei si valor
Danmesdì iel n iede la Santa Mëssa y la pruzescion solene. Pona iel i pitli mutons, genitores, persones plu de tëmp, ma dantaldut i jëuni che se anconta la dumënia dla Festa dl Sacro Cuer de Gejù da sëira per mpië su fuesc, suvënz a forma de cuer, de crëusc o dl sëni de Gejù Crist.

Deplù te la edizion dl 30 de jugn
media/k2/galleries/5250/thumbs/Bildschirmfoto_2017-06-29_um_09.29.48.jpg
01 de messel 2017

Na tocia cun i ciavei te Val!

L semea che na drëta, ma propi na drëta, ne sà deguni: te n'ena, ncuei a d'ot, fóssel stat sun l program la gran garejeda de ciavei te Val, coche l ann passà. N lunesc de chëst'ena, pona la nutizia, che la manifestazion ne vën nia a s'l dé. Cie iel pa dovia? La USC à damandà do, ma deguni ne possa, ne uel o ne sà da dì na drëta
Comunicat n lunesc: "Per gaujes che ne taca nia adum cun la ulentà dl cumité de urganisazion, vën la segonda edizion dla Dolomites Horse Show sun l program dai 6 ai 9 de lugio vën desdita.

Deplù te la edizion dl 30 de jugn
media/k2/galleries/5043/thumbs/aspitan_i_girini.jpg
26 de mei 2017

L "Giro d'Italia" ruva a Urtijëi

L "Giro d'Italia" ruva a si 100ejima edizion: la 18ejima tapa cun travert tl zënter de Urtijëi!
media/k2/galleries/4463/thumbs/giorgio_moroder_francisca.jpg
07 de fauré 2017

Giorgio Moroder a Sanremo

Presidënt de iuria dl Festival de Sanremo ie chëst ann „nosc“ Giorgio Moroder
Sanremo - Pra l Festival de Sanremo 2017 à la iuria de esperc na gran fazion: dala cuarta sëira inant à la dezijion de chësta iuria la fazion de fé ora n terzo dla votazion finela de uni ciantia che fej pea pra la garejeda. Ot ie i cumëmbri de iuria; l diretëur artistich Carlo Conti à cunedì che l sarà propi „nosc“ Giorgio Moroder che tulerà monce ite la ncëria da presidënt. I autri set ie l speaker de radio y diretëur artistich de Radio Deejay Pasquale Di Molfetta, miec cunesciù coche Linus, l ...
media/k2/galleries/4283/thumbs/Bildschirmfoto_2017-01-04_um_16.29.13.jpg
09 de jené 2017

Biaggi prejënta te Gherdëina l „Max Racing Team“

L campion de motores Max Biaggi à prejentà a Urtijëi si scuadra nueva, che fajerà pea tl 2017 l campiunat CIV Moto3. Una de si finamires ie la ndesfideda a Valentino Rossi tl Mundiel, che à ënghe na si scuadra
Vënderdi ai 16 de dezëmber, Urtijëi: tl Montchalet nuef de Kuno Moroder y Marco Pezzutto à l pluricampion de jì cun l motor Max Biaggi prejentà si team nuef. Biaggi vën bele da trup ani incà te Gherdëina, l à n liam sterch cun nosta valeda y duta la cuntreda dla Dolomites y nce cun i doi patrons dl hotel nuef Moroder y Pezzutto y si families.

Deplù te la edizion stampeda dl 5 de jené.
media/k2/galleries/4282/thumbs/Bildschirmfoto_2017-01-04_um_16.28.51.jpg
08 de jené 2017

„Safe-Skiing": co se cumpurté sun purtoi

La Scola de Schi de Urtijëi mët a jì regulermënter cursc per mparé a se cumpurté aldò, canche n va cun i schi. L diretëur Leo Zambon: „Nia pruibizion, ma sensiblisazion acioche l ne suzede nia"
Coche spiega l diretëur Leo Zambon dla Scola de Schi de Urtijëi „ne n'ie l curs de segurëza sun i purtoies, "Safe-Skiing" per nglëisc, nia pensà per ulëi jì ite te tematiches scialdi cumplichedes de furné dedora dai purtoies, o gor de tuché cuestions legislatives o de prim aiut massa spezifiches, ma de nsenië y de ti dé cunsëies a chëi che va cun i schi y cun l snowboard n con' de co se cumpurté sun i purtoies, per vester plu segures y dantaldut per schivé de se fé mel."

Deplù te la edizion ...
media/k2/galleries/4281/thumbs/Bildschirmfoto_2017-01-04_um_16.28.41.jpg
07 de jené 2017

Julé nce de scur per judé da mont su y tla valeda

Pra la senteda generela di Judacrëp à n valgun ulenteres lascià la lerch ai jëuni che vën do. David Demetz à giapà l sbeter grisc y l Cator. Hubert Moroder resta inant presidënt
Per ti cialé de reviers al ann rich de ativiteies di Judacrëp Gherdëina iel unì metù a jì la generela tradiziunela dla fin dl ann tl Hotel Genziana a Urtijëi, n sada ai 17 de dezëmber. Dan scumencé la generela iel unì lecurdà l ex-presidënt dl CNSAS Lorenzo Zampatti, che nes à purtruep lascià. L presidënt di Judacrëp Hubert Moroder à tenì na relazion de duc i ntervënc fac ntan l ann.

Deplù te la edizion stampeda dl 5 de jené.
media/k2/galleries/4247/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_14.42.58.jpg
01 de jené 2017

"L ciof brum"

Nstadì iel stat a Urtijëi la prejentazion dl liber nuef de Ulrica Perathoner
De Ulrica Perathoner dij Vinzenz Senoner che „la ie sciche si poejies, dunchedes ite tl romantizism; ëila ie nscila, bona de viver tla ghendeda che nëus on per la gran pert perdù. L ie bel a avëi de tel persones coche Ulrica Perathoner." Nscila Senoner n ucajion dla prejentazion nstadì tla Scolina Salieta a Urtijëi dl liber nuef de poejies scrites per tudësch da Ulrica Perathoner de Caio. L se trata de poejies d'ert y de d'autra poejies che la autëura de Urtijëi à publicà tl liber dal titul ...
media/k2/galleries/4245/thumbs/Bildschirmfoto_2016-12-23_um_14.42.25.jpg
30 de dezember 2016

Usservé y unì usservei

L Museum Ladin Ciastel de Tor y l Istitut Ladin Micurà de Rü à prejentà la monografia de Franz Josef Noflaner, scritëur y artista de Urtijëi
La ie tan inant. L autëur y artista Noflaner à giapà chël recunescimënt che l se ëssa tan mbincià te si vita: na publicazion de si opres.

N juebia ai 15 de dezëmber à la diretëura dl departimënt povinziel Museums Karin Dalla Torre, l diretëur dl Museum Ladin Ciastel de Tor Stefan Plancker y l diretëur dl Istitut Ladin Micurà de Rü Leander Moroder prejentà la monografia dl artista y scritëur de Urtijëi. Tla Cësa di Cungresc a Urtijëi iel unit adalerch truep nteressei d'ert y leteratura per se ...