- T'es chilò:
- Home
- Valedes
- Gherdeina
Gherdeina
28 de auril 2024
N’ancunteda da plajëi per l sport de Gherdëina
L Schi Club Gherdëina à ancuntà l assessëur provinziel per l sport Peter Brunner
L cunsëi dl Schi Club Gherdëina se à ancuntà tl scumenciamënt de auril a Bulsan tla Cësa dla Provinzia deberieda cun l assessëur per l sport nuef Peter Brunner. Dantaldut ti àn prejentà al assessëur Brunner la gran atività dl Schi Club Gherdëina y purtà dant la gran cumpëida de atlec y atletes che ie pra vel' scuadra naziunela y i gran suzesc dla sajon passeda, scumencian pra i mëndri y la mëndres nchin pra i granc y la grandes. N ejëmpl ie tlo che bën cin' mutans de ...
L cunsëi dl Schi Club Gherdëina se à ancuntà tl scumenciamënt de auril a Bulsan tla Cësa dla Provinzia deberieda cun l assessëur per l sport nuef Peter Brunner. Dantaldut ti àn prejentà al assessëur Brunner la gran atività dl Schi Club Gherdëina y purtà dant la gran cumpëida de atlec y atletes che ie pra vel' scuadra naziunela y i gran suzesc dla sajon passeda, scumencian pra i mëndri y la mëndres nchin pra i granc y la grandes. N ejëmpl ie tlo che bën cin' mutans de ...
27 de auril 2024
Garantì segurëza y sucors
I Carabinieres cëla de reviers a na sajon plëina de sucors. I à fat passa 1.700 ntervënc y nce vel' curs. Deplù tl articul
La sajon da d'inviern ie jita a piz: la cunlaurazion danter Carabinieres, mplantisć y urganisadëures de sucors ie jita scialdi bën, aldò dla forzes dl orden. Sce n ti cëla ala majera cum- pëida de seniëura te valeda, iel sambën mpurtant a mantenì segurëza sun i purtoies, nscila che duc chëi ychëleschevacunischiocunl snowboard posse se goder l'esperienza.
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
JL
La sajon da d'inviern ie jita a piz: la cunlaurazion danter Carabinieres, mplantisć y urganisadëures de sucors ie jita scialdi bën, aldò dla forzes dl orden. Sce n ti cëla ala majera cum- pëida de seniëura te valeda, iel sambën mpurtant a mantenì segurëza sun i purtoies, nscila che duc chëi ychëleschevacunischiocunl snowboard posse se goder l'esperienza.
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
JL
27 de auril 2024
L Parlamënt dla Muntanioles a Unieja
La Bienela Gherdëina à scumencià per l nono iede cun si atività artistica, culturela. La ie unida prejenteda a Unieja
La data ufiziela dla giaurida dla Bienela te Gherdëina sarà ala fin de mei y tl scumenciamënt de juni. Cun l inuem »The Parliament of the Marmots« va l'edizion de chëst ann a tuché la tematica dla lijëndes dla Dolomites y mo plu avisa chëles de Fanes. Pra la mostra saràl da udëi lëures che conta de mudazions y ujinanzes, dla vita y la relazions danter criatures desfrëntes.
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
JL
La data ufiziela dla giaurida dla Bienela te Gherdëina sarà ala fin de mei y tl scumenciamënt de juni. Cun l inuem »The Parliament of the Marmots« va l'edizion de chëst ann a tuché la tematica dla lijëndes dla Dolomites y mo plu avisa chëles de Fanes. Pra la mostra saràl da udëi lëures che conta de mudazions y ujinanzes, dla vita y la relazions danter criatures desfrëntes.
L articul va inant tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
JL
26 de auril 2024
Recunescënza al diretëur che va n pension do 23 ani
L diretëur dla Scola de Mujiga de Gherdëina, Vinzenz Senoner, ie jit n pension do 39 ani de atività, de chëi 23 da diretëur. L personal nseniant – y nia mé – ti ie scialdi recunescënt per l lëur fat y i resultac arjonc
Tl 1985 ova Vinzenz Senoner scu- mencià a nsenië tla Scola de Mujiga de Gherdëina, dantaldut l oboe, »si« strumënt. Ai prim de utober dl 2001, do bën dejedot ani, canche l prim diretëur Max Moroder fova jit n pension, àl pià do la ncëria da dire- tëur. Tl prim nseniòvel mo mpue, pona àl lascià per se dé ju defin cun la direzion.
N juebia ai 11 de auril dl 2024, do 39 ani de atività te scola y de chëi 23 da diretëur, à Vinzenz Seno- ner laurà per l ultim di.
L articul ie da ...
Tl 1985 ova Vinzenz Senoner scu- mencià a nsenië tla Scola de Mujiga de Gherdëina, dantaldut l oboe, »si« strumënt. Ai prim de utober dl 2001, do bën dejedot ani, canche l prim diretëur Max Moroder fova jit n pension, àl pià do la ncëria da dire- tëur. Tl prim nseniòvel mo mpue, pona àl lascià per se dé ju defin cun la direzion.
N juebia ai 11 de auril dl 2024, do 39 ani de atività te scola y de chëi 23 da diretëur, à Vinzenz Seno- ner laurà per l ultim di.
L articul ie da ...
25 de auril 2024
»Streda Skasa: 94 dis sun cënt àla butà«
Chëstes la paroles dl respunsabl dl Zënter de Mubiltà de Gherdëina, Martin Resch. La Usc l à ancuntà per rujené de coche la ie jita a śaré la streda Skasa trëi ëura da sëira ntan la sajon turistica da d'inviern. Sce n fajerà l medemo nce d'instà, ie mo da fé ora. I details
Cun l espert ons rujenà de ntardivedes dla curieres, purté inant la mesura tla sajon da d'instà, rundiei y trasport publich. Na sort de puzzle che va bel plan adum. Tòch do tòch vëniel ora l Masterplan per la mubiltà de Gherdëina. Var do var uderons ulache chësc nes purterà.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 26 de merz.
Bruno Maruca
Cun l espert ons rujenà de ntardivedes dla curieres, purté inant la mesura tla sajon da d'instà, rundiei y trasport publich. Na sort de puzzle che va bel plan adum. Tòch do tòch vëniel ora l Masterplan per la mubiltà de Gherdëina. Var do var uderons ulache chësc nes purterà.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 26 de merz.
Bruno Maruca
24 de auril 2024
Sëlva: scunanza de monumënt per la stala dl luech Col dala Pelda
Te Sëlva vëniel metù sot a scunaza architetonica ndrëta l tublà dl luech da paur Col dala Pelda. Chësc ie unì fat ora dala Jonta provinziela sun pruposta dl Ufize per la scunanza di bëns culturei
L tublà dl luech da paur Col dala Pelda te chemun de Sëlva vën metù sot a scunanza architetonica. Chësc à fat ora, inier ai 23 de auril, la Jonta provinziela sun pruposta dl assessëur cumpetënt per la cultura Philipp Achammer. Danora ova bele atestà l Ufize per la scunanza di bëns culturei che l se trata de n frabicat de nteres culturel. La patrona ova dan puech dit de vester a una cun l cunvenziunamënt provinziel de scunanza architetonica. Sun chëla à la cunservatëura provinziela Karin ...
L tublà dl luech da paur Col dala Pelda te chemun de Sëlva vën metù sot a scunanza architetonica. Chësc à fat ora, inier ai 23 de auril, la Jonta provinziela sun pruposta dl assessëur cumpetënt per la cultura Philipp Achammer. Danora ova bele atestà l Ufize per la scunanza di bëns culturei che l se trata de n frabicat de nteres culturel. La patrona ova dan puech dit de vester a una cun l cunvenziunamënt provinziel de scunanza architetonica. Sun chëla à la cunservatëura provinziela Karin ...
23 de auril 2024
L »David di Donatello« te Gherdëina
Giorgio Moroder pëia do n pest per si meric tl mond dla mujiga
»Nosc« Hansjörg da Scurcià vën premià cun l »David di Donatello«. L sarà ai 3 de mei che puderon ti cialé tla televijion dla Rai, coche l ti unirà dat, tl studio lijender de Cinecittà a Roma. Perdrët ëssen bën pudù ti l dé bele dan ani. Ce bel lecort, vester stat n chëla sëira de dan ot ani sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi a scuté su y balé la mujighes de Giorgio, sëuraprò monce cun ël nstës da DJ. Giorgio Moroder, nasciù chisc
dis dan 84 ani, ai 26 d'auril 1940, ie stat l gran piunier tl ...
»Nosc« Hansjörg da Scurcià vën premià cun l »David di Donatello«. L sarà ai 3 de mei che puderon ti cialé tla televijion dla Rai, coche l ti unirà dat, tl studio lijender de Cinecittà a Roma. Perdrët ëssen bën pudù ti l dé bele dan ani. Ce bel lecort, vester stat n chëla sëira de dan ot ani sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi a scuté su y balé la mujighes de Giorgio, sëuraprò monce cun ël nstës da DJ. Giorgio Moroder, nasciù chisc
dis dan 84 ani, ai 26 d'auril 1940, ie stat l gran piunier tl ...
21 de auril 2024
Na presidënta nueva per l Cor di Jëuni de Urtijëi
La veles de cunsëi à purtà vel' nuvità tla lia
Lo l cunzert dl aniverser di trënt’ani tla Cësa di Cungresc, che ie stat n gran suzes y nce na ucajion per lecurdé i ciantarins y la ciantarines da dant, à l Cor di Jëuni de Urtijëi urganisà la senteda generela. Do n bon gusté tl local Saut, àn pudù cialé de reviers al’ativiteies dl ann 2023, coche per ejëmpl la jita da d’autonn y l proiet »Cianton«.
N à lità l cunsëi nuef: la presidënta nueva ie...
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc.
Lo l cunzert dl aniverser di trënt’ani tla Cësa di Cungresc, che ie stat n gran suzes y nce na ucajion per lecurdé i ciantarins y la ciantarines da dant, à l Cor di Jëuni de Urtijëi urganisà la senteda generela. Do n bon gusté tl local Saut, àn pudù cialé de reviers al’ativiteies dl ann 2023, coche per ejëmpl la jita da d’autonn y l proiet »Cianton«.
N à lità l cunsëi nuef: la presidënta nueva ie...
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc.
20 de auril 2024
Curs de gherdëina per chi che scumëncia
L curs scumëncia n merdi ai 7 de mei y va inant per sies iedesc
L curs sarà for de merdi y de juebia: n scumëncia ai 07.05., pona ai 9.05, ai 14.05, 16.05, 28.05 y 30.05 dala 18:30 nchin la 20:00 tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan tla Cësa di Ladins a Urtijëi. L curs unirà tenì da David Lardschneider.
Chi che à nteres, possa se nunzië ti mandan na email ala Union di Ladins de Gherdëina a info@ulg. it o cherdan su l numer 0471 796870.
L curs sarà for de merdi y de juebia: n scumëncia ai 07.05., pona ai 9.05, ai 14.05, 16.05, 28.05 y 30.05 dala 18:30 nchin la 20:00 tla biblioteca ladina Anda Malia da Cudan tla Cësa di Ladins a Urtijëi. L curs unirà tenì da David Lardschneider.
Chi che à nteres, possa se nunzië ti mandan na email ala Union di Ladins de Gherdëina a info@ulg. it o cherdan su l numer 0471 796870.
18 de auril 2024
L guant ne muessa nia for vester nuef
L VKE Gherdëina à inò nvià al marcià dl adurvà. N sada de chëst'ena passeda àn pudù vënder y cumpré articuli da d'instà o guant per pitli mutons y mutans, de segonda man. L'azion à for inò suzes
Bele n vënderdi messova duta la jënt che ova velch da dé ca, da vënder, velch che ie povester per si mut o muta unit massa pitl, ma che va mo bën per zachei d'autri, l'ucajion de dé ju guant, y nia mé, te Sala de Chemun de Santa Cristina. Coche Martina Malsiner dl VKE Gherdëina nes à fat al savëi, porta la jënt d'ansciuda gën rodes, caschi per rodes y guant da jì sa mont. Lecurdon che chësc marcià vën nce metù a jì d'autonn, iló abìnen pona sambën de plu cosses per l inviern.
SPM
L articul tla ...
Bele n vënderdi messova duta la jënt che ova velch da dé ca, da vënder, velch che ie povester per si mut o muta unit massa pitl, ma che va mo bën per zachei d'autri, l'ucajion de dé ju guant, y nia mé, te Sala de Chemun de Santa Cristina. Coche Martina Malsiner dl VKE Gherdëina nes à fat al savëi, porta la jënt d'ansciuda gën rodes, caschi per rodes y guant da jì sa mont. Lecurdon che chësc marcià vën nce metù a jì d'autonn, iló abìnen pona sambën de plu cosses per l inviern.
SPM
L articul tla ...
17 de auril 2024
La grupa Nosc Cunfin se damanda inant n referendum
La grupa Nosc Cunfin à tenì na cunferënza stampa a Bulsan, n merdi de chëst'ena. La grupa porta inant cun determinazion la pruposta de n referendum per audì la minonga dla populazion n con' de na scunanza di Plans de Cunfin
Na cunferënza stampa a Bulsan che ie stata na ucajion per la grupa Nosc Cunfin per festejé passa 70.000 firmes a si petizion danter chëles online y chëles sun papier. Rujenon dla petizion urmei plu che cunesciuda per la scunanza di Plans de Cunfin y dla Grupa de Saslonch, che la grupa Nosc Cunfin à nvià via de utober dl ann passà.
La presidënta dla grupa Nosc Cunfin, Heidi Stuffer, se à dit cuntënta dl resultat: «La solidarità y l susteni de sotscrì la petizion nes mplenësc de legrëza y ti son ...
Na cunferënza stampa a Bulsan che ie stata na ucajion per la grupa Nosc Cunfin per festejé passa 70.000 firmes a si petizion danter chëles online y chëles sun papier. Rujenon dla petizion urmei plu che cunesciuda per la scunanza di Plans de Cunfin y dla Grupa de Saslonch, che la grupa Nosc Cunfin à nvià via de utober dl ann passà.
La presidënta dla grupa Nosc Cunfin, Heidi Stuffer, se à dit cuntënta dl resultat: «La solidarità y l susteni de sotscrì la petizion nes mplenësc de legrëza y ti son ...
16 de auril 2024
ITE Urtijëi cun azënt sun l sport: Jonta provinziela auza i cuntribuc
Aldò de na delibera dla Jonta provinziela vëniel auzà la soma che vën paieda ora per uni sculé y uni sculea dl ITE Raetia de Urtijëi cun azënt sun l sport
Tla senteda de ncuei mierculdi ai 16 de auril à la Jonta provinziela deliberà de auzé la soma che vën paieda ora per uni sculé y uni sculea dl ITE Raetia de Urtijëi cun azënt sun l sport.
«L vën ratà che l vede debujën de balanzé ora y auzé l cuntribut che vën paià ora per uni sculé y uni sculea», sotrissea per la scola di luesc ladins l assessëur cumpetënt Daniel Alfreider: «Chësc adeguamënt vën a s'l dé da una na pert ajache dal 2018 incà iel uni ann deplù iscrizions; ntlëuta fòvel unì valivà ...
Tla senteda de ncuei mierculdi ai 16 de auril à la Jonta provinziela deliberà de auzé la soma che vën paieda ora per uni sculé y uni sculea dl ITE Raetia de Urtijëi cun azënt sun l sport.
«L vën ratà che l vede debujën de balanzé ora y auzé l cuntribut che vën paià ora per uni sculé y uni sculea», sotrissea per la scola di luesc ladins l assessëur cumpetënt Daniel Alfreider: «Chësc adeguamënt vën a s'l dé da una na pert ajache dal 2018 incà iel uni ann deplù iscrizions; ntlëuta fòvel unì valivà ...
16 de auril 2024
Na uneranza per Bagozza
Per l merit tl sport da pert de Daniele Bagozza tl'ultima sajon da d'inviern à l atlet giapà na uneranza da pert dl Chemun de Urtijëi
Daniele Bagozza, atlet de snowboard de Urtijëi, à chëst ann fat scialdi na bona sajon da d'inviern arjunjan de bon plazamënc a livel mundiel. Per chësc si merit tl sport ti à l Chemun
de Urtijëi sëurandat na uneranza. »Daniele à fat na sajon da d'inviern scialdi bona, cun sies podesć de ndut, de chisc iel stat cater vëntes«, nscila Janpiere Prugger, assessëur per l sport de Urtijëi, »l dëssa vester velch de bel y da mutivazion per i traverc arjonc dal jëunn da tlo, l ie n sustëni y na lauda«. ...
Daniele Bagozza, atlet de snowboard de Urtijëi, à chëst ann fat scialdi na bona sajon da d'inviern arjunjan de bon plazamënc a livel mundiel. Per chësc si merit tl sport ti à l Chemun
de Urtijëi sëurandat na uneranza. »Daniele à fat na sajon da d'inviern scialdi bona, cun sies podesć de ndut, de chisc iel stat cater vëntes«, nscila Janpiere Prugger, assessëur per l sport de Urtijëi, »l dëssa vester velch de bel y da mutivazion per i traverc arjonc dal jëunn da tlo, l ie n sustëni y na lauda«. ...
16 de auril 2024
L ucel coche funtana de ispirazion
Nstadì iel stat la giaurida dla mostra »Nosc Uciei« tl Tublà da Nives te Sëlva. Natura y ert se anconta
N vënderdi ai 12 de auril iel stat la giaurida dla mostra »Nosc Uciei« tl Tublà da Nives de Sëlva. L ie na mostra metuda a jì tres na cunlaurazion dl Tublà y la Lia Uciei Gherdëina. Da udëi iel lëures desfrënc fac cun materiai y tres mediums desfrënc che va a tuché la tematica dl ucel sibe da n pont de ududa propi mé de estetica y dla reprejentazion realistica dla natura, coche nce da n pont de ududa de critica soziela y l raport danter chisc tieres y la persones. Metù ora àl 14 artisć y ...
N vënderdi ai 12 de auril iel stat la giaurida dla mostra »Nosc Uciei« tl Tublà da Nives de Sëlva. L ie na mostra metuda a jì tres na cunlaurazion dl Tublà y la Lia Uciei Gherdëina. Da udëi iel lëures desfrënc fac cun materiai y tres mediums desfrënc che va a tuché la tematica dl ucel sibe da n pont de ududa propi mé de estetica y dla reprejentazion realistica dla natura, coche nce da n pont de ududa de critica soziela y l raport danter chisc tieres y la persones. Metù ora àl 14 artisć y ...
15 de auril 2024
Cumandant nuef per l Zënter di Carabinieres te Val
N lunesc de chëst'ena ie stat l prim di de servisc per l col. Nicola Bianchi. La Usc l à ancuntà y ti à fat na ntervista
Trëi ani y mez alalongia ie l col. Leonardo Albanesi stat a cë dl Zënter de adestramënt alpin di Carabinieres te Val. Da n lunesc de chëst'ena incà se à chësc mudà: l col. Albanesi ie unì trasferì y mpe de d'ël iel ruvà l col. Nicola Bianchi. Bianchi à cincant'ani, ie nasciù y chersciù su a Roma nchin ai dejedot ani, canche l ie ite tl'Academia di Carabinieres.
Deplù puderëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 19 de auril.
Bruno Maruca
Trëi ani y mez alalongia ie l col. Leonardo Albanesi stat a cë dl Zënter de adestramënt alpin di Carabinieres te Val. Da n lunesc de chëst'ena incà se à chësc mudà: l col. Albanesi ie unì trasferì y mpe de d'ël iel ruvà l col. Nicola Bianchi. Bianchi à cincant'ani, ie nasciù y chersciù su a Roma nchin ai dejedot ani, canche l ie ite tl'Academia di Carabinieres.
Deplù puderëis liejer tla edizion nueva de La Usc di Ladins de n vënderdi ai 19 de auril.
Bruno Maruca
14 de auril 2024
Scunanza di uciei y mantenimënt de na sort mescededa
Da permò iel stat la prima senteda generela dla Lia Uciei de Gherdëina y nce na sëira de nfurmazion a Laion. Deplù tl articul
La Lia Uciei de Gherdëina ne uel nia mé ti purté inant la legrëza ala jënt y l savëi di uciei d'uni sort che ie tlo da nëus o che passa nce te nosta valeda, ma nce dla flora tlo da nëus. La uel dantaldut vester na lia prejënta, che uel ti vester daujin ala populazion canche l ie dumandes n chësc cont. L ie na lia jëuna cun na gran pascion.
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
La Lia Uciei de Gherdëina ne uel nia mé ti purté inant la legrëza ala jënt y l savëi di uciei d'uni sort che ie tlo da nëus o che passa nce te nosta valeda, ma nce dla flora tlo da nëus. La uel dantaldut vester na lia prejënta, che uel ti vester daujin ala populazion canche l ie dumandes n chësc cont. L ie na lia jëuna cun na gran pascion.
L articul va inant tla edizion nueva de La Usc di Ladins.
Julia Lardschneider
13 de auril 2024
Stipendium ladin per la lirica dl Steiermark
Nadia Rungger se à merità l stipendium dl Land austriach dedicà ala lirica publicheda tla zaita leterera renumeda »Lichtungen«. Aldò dla giuria »pòrtela (l'autëura, ndr.) pro a na majera autocuscienza dla scena leterera ladina«
Sun ncëira dl presidënt y assessëur per la cultura dl Land Steiermark (tl sudest austriach, ndr.) Christopher Drexler àn dat ora nce chëst ann – coche da tradizion dal 1972 incà, uni ann nchin tl 2011 y pona uni doi ani – doi pesć y doi stipendium letereres. Pra chëst'ultima categuria iel l stipendium leterer y l stipendium de lirica dla zaita »Lichtungen«, na zaita leterera y artistica renumeda cun sënta a Graz. Te chësc articul se cunzentrons propi sun chësc ultim stipendium, ...
Sun ncëira dl presidënt y assessëur per la cultura dl Land Steiermark (tl sudest austriach, ndr.) Christopher Drexler àn dat ora nce chëst ann – coche da tradizion dal 1972 incà, uni ann nchin tl 2011 y pona uni doi ani – doi pesć y doi stipendium letereres. Pra chëst'ultima categuria iel l stipendium leterer y l stipendium de lirica dla zaita »Lichtungen«, na zaita leterera y artistica renumeda cun sënta a Graz. Te chësc articul se cunzentrons propi sun chësc ultim stipendium, ...
12 de auril 2024
N ann de suzes per la Crëusc Blancia de Gherdëina
Cumëmbri y cumëmbres nueves, jëuni y jëunes cun gran mutivazion y n servisc nuef che ti vën pità ala populazion: l 2023 ie stat n ann drët rich de ativiteies per la Crëusc Blancia de Gherdëina
N vënderdi ai 5 de auril à la Crëusc Blancia de Gherdëina tenì la senteda generela te si sënta ta Soplajes. N chësta ucajion se àl abinà truepa jënt: da ulenteres, a dependënc, a sëurastanc dla lia a livel provinziel y autoriteies dla valeda. Do la paroles de salut da pert dl caposezion Georg Windegger, à la senteda riesc scu mencià cun la veles di deleghei. Bernardette Walpoth, Stefan Linder y Oliver Kostner raprejenterà nce chëst ann inò la sezion de Gherdëina a Bulsan.
...
11 de auril 2024
Co fòvel pa a se n jì dala Ladinia tl secul passà?
La storica Luciana Palla à prejentà si liber »Emigrazione dalle Dolomiti nel corso del Novecento« tla Cësa di Ladins a Urtijëi, ulache l ie nce da ti cialé a na mostra che conta mpue l svilup de chësc fenomenn
Giudiché zachei te na maniera negativa mé ajache l ie autramënter, ajache l à n'autra storia dovia, ie zeche vën fat for inò. Śën iel suvënz i migranc che vën dantaldut dai Paejes africans o dal est dl'Europa, ma co fòvela pa canche i ladins fova chëi che messova se n jì da si ncësa? Co fòvela pa canche i ladins univa udui melamënter dai australians ajache i fova »ch'i taliani che ie inò unic tlo ca«? – Ma povester iela pu mo nscila –. Co se sentìven pa canche n messova lascé ...
Giudiché zachei te na maniera negativa mé ajache l ie autramënter, ajache l à n'autra storia dovia, ie zeche vën fat for inò. Śën iel suvënz i migranc che vën dantaldut dai Paejes africans o dal est dl'Europa, ma co fòvela pa canche i ladins fova chëi che messova se n jì da si ncësa? Co fòvela pa canche i ladins univa udui melamënter dai australians ajache i fova »ch'i taliani che ie inò unic tlo ca«? – Ma povester iela pu mo nscila –. Co se sentìven pa canche n messova lascé ...
11 de auril 2024
Genereles dla Lies dl Turism: ghesć nternaziunei y problems de auti
La trëi Lies dl Turism de Gherdëina à riesc do la sajon da d'inviern nvià si cumëmbri ala sentedes genereles. L turism va drët bën, i seniëures vën for plu nternaziunei y sta nce do la rata manco giut cun cunseguënzes nce per l muvimënt di auti
Sce n tol demez i ani dla pandemia, pona vëijen che bele da truep ani incà vàla for mé suvier, feter uni ann scrìjen n record, la zifres ne mënt nia, l turism ie l motor dla valeda, for plu seniëures vën te Gherdëina y la sajons vën nce for plu longes.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 12 de auril.
SPM
Sce n tol demez i ani dla pandemia, pona vëijen che bele da truep ani incà vàla for mé suvier, feter uni ann scrìjen n record, la zifres ne mënt nia, l turism ie l motor dla valeda, for plu seniëures vën te Gherdëina y la sajons vën nce for plu longes.
L articul sarà da liejer tla edizion nueva de La Usc de duman vënderdi ai 12 de auril.
SPM
