La lënghes de mitel adurvedes per suné fova bele cunesciudes tla Cina dan 4.000 ani te n strumënt a bocia cun n valguna pives, te chëstes fova metudes ite la lënghes. Permò tl ann 1619 vën lënghes per l prim iede nunziedes tl'Europa, nce liedes a pives de orgun, n ne sà nia sce les ie unides da iló (bonamënter bën) o sce les ie unides nventedes te Europa da nuef.
Friedrich Buschmann, che fova de Thüringen ma che ova na berstot de strumënc a Berlin, ova tl ann 1821 abù l'idea de mëter n valguna lënghes sun n cstel de lën cun bujes a na moda da pudëi les suné cun la bocia.
Ël ne fova nia per nventé n stru mënt nuef, ma chësc daussova ti judé a acurdé si strumënc; tl ann 1822 àl pona miurà chësc aparat ti fajan n suflon che l pudova giaurì suyponallascéjìjucunsipëis,a chëla moda teniva l tonn plu giut y ël ova tramedoi mans liedes per pudëi acurdé. A chësc aparat ti àl dat l inuem »Handäoline«.
Arthur Prinoth
L articul tla edizion atuela de La Usc di Ladins.
Co ie pa nasciuda l'armonica? (1a pert)
N strumënt de mujiga cun na gran storia: l'armonica. Nce tlo da nëus n strumënt cunesciù che fej bona ueia
Galaria retrac
View the embedded image gallery online at:
https://www.lausc.it/valedes-ladines/gherdeina/28043-co-ie-pa-nasciuda-l-armonica-1a-pert#sigProIdaa03c4d9ad
https://www.lausc.it/valedes-ladines/gherdeina/28043-co-ie-pa-nasciuda-l-armonica-1a-pert#sigProIdaa03c4d9ad